Europarlamentara Roxana Mînzatu răspunde azi întrebărilor formulate de colegii din comisiile parlamentare pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) şi pentru cultură şi educaţie (CULT), într-o audiere de aproximativ trei ore.
Când Mînzatu a fost nominalizată în septembrie, mulți – inclusiv actualul comisar pentru ocuparea forței de muncă, Nicolas Schmitt – au subliniat dispariția cuvintelor „ocuparea forței de muncă” și „afaceri sociale” din titlul postului său, scrie Politico.
Eurodeputata franceză de extremă stânga Leïla Chaibi a declarat că absența acestor titulaturi din titlu este îngrijorătoare, deoarece ar putea însemna că „drepturile lucrătorilor și chestiunile sociale sunt marginalizate”, accentul fiind pus pe competențe „ca instrumente pentru productivitate și competitivitate”.
În întrebările scrise ale deputaților, Mînzatu a fost chestionată cu privire la acest aspect și a declarat că înțelege „de ce unii ar fi preferat o formulare diferită pentru titlul său.
„Indiferent de titlul meu, hotărârea mea de a depune eforturi pentru locurile de muncă de calitate, drepturi sociale, competențe și educație și, în general, pentru cetățenii Europei, este clară”, a spus ea.
Înaintea audierii, deputaţii români din legislativul european i-au spus corespondentului HotNews că se aşteaptă ca întrebările la care Mînzatu a trebuit să răspundă în România să nu fie preluate şi la Bruxelles.
„Ce discutăm în ţară e una, ce se întâmplă aici e altceva”, spune europarlamentarul liberal Daniel Buda, într-o discuţie cu mai mulţi jurnalişti români, înainte de audierea comisarului desemnat al României. Se referă la investigaţia jurnaliştilor Snoop.ro, care arată că Roxana Mînzatu, propusă de Guvernul Ciolacu în Executivul european, şi-a extins fără autorizaţie casa monument istoric din Brașov, cumpărată de la stat cu 17.000 de euro.
Eurodeputatul spune că o va sprijini pe Mînzatu pentru a „nu exporta politica internă la Bruxelles”. La fel spun că o vor face şi vicepreşedintele PE din partea grupului Verzilor, Nicu Ştefănuţă, şi vicepreşedintele PE Victor Negrescu, din partea socialiştilor europeni. Aceştia au vorbit cu jurnaliştii prezenţi la Bruxelles despre imaginea comisarului propus de România. Ei spun că nu a existat niciun europarlamentar român care să pună sub semnul întrebării nici propunerea şi desemnarea Roxanei Mînzatu, nici votul din Parlamentul European şi cred că investigaţia Snoop nu va fi vreo vulnerabilitate pe parcursul audierilor.
„Am văzut investigaţia celor de la Snoop şi, dacă va fi în discuţie printre colegi ca o chestiune de importanţă majoră, am să iau şi eu în considerare. În acest moment, încă nu am văzut un impact european al acestei discuţii de acasă, aşa că nu ştiu dacă va juca un rol în audierea ei”, spune Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European, afiliat grupului Verzilor.
„Nu am vreo informaţie cu privire la vreun efect în cadrul audierilor”, spune şi Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European din partea grupului social-democrat. „Eu mă aştept ca toţi comisarii să treacă, fără să fie niciun fel de problemă”, suţine acesta.
Cum decurge audierea
Roxana Mînzatu a fost desemnată de Ursula von der Leyen pentru postul de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, iar portofoliul alocat acesteia este unul nou înființat – Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie.
Marţi, la Bruxelles, parlamentarii din comisiile EMPL şi CULT sunt chemaţi să stabilească dacă Mînzatu – fost deputat PSD timp de aproape 8 ani și ministru al Fondurilor Europene în Guvernul condus de Viorica Dăncilă – are competenţele necesare pentru portofoliul încredinţat.
Audierea Roxanei Mînzatu va începe marţi, la ora 15.30, cu o declarație introductivă a acesteia. Vor urma întrebările din partea eurodeputaţilor.
Fiecare grup parlamentar are un număr limitat de minute, iar comisarul va avea, pentru răspuns, un timp dublu faţă de cel alocat întrebării. Ea este audiată de eurodeputaţi din Comisiile pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) şi pentru cultură şi educaţie (CULT). La audieri sunt invitate şi comisiile pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) şi pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM). Eurodeputaţii din aceste comisii pot adresa întrebări orale.
Eurodeparlamentarii români care-i vor adresa o întrebare Roxanei Mânzatu sunt Gabriela Firea, membră a Partidului Socialiştilor Europeni, şi Georgiana Teodorescu, din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Lor le este alocat un timp de trei minute.
Înainte de încheierea audierilor, Roxana Mînzatu va face o scurtă declaraţie finală. Evaluarea finală o vor face coordonatorii comisiilor EMPL şi CULT. După audiere, preşedintele şi reprezentanţii grupurilor politice vor decide dacă Roxana Mînzatu deţine calificările necesare pentru a fi membră în Comisia Europeană şi pentru a-şi îndeplini sarcinile din portofoliul atribuit.
Ce urmează după audiere
În 24 de ore de la audiere, coordonatorii comisiilor pot ajunge la un consens pentru aprobarea sau respingerea Roxanei Mînzatu. Desemnarea poate fi făcută şi cu o majoritate de două treimi. În cazul în care această majoritatea nu se întruneşte, se pot cere informaţii suplimentare prin intermediul unor întrebări scrise şi chiar audierea se poate relua.
După ce audierile ajung la final, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta în plenul Parlamentului European grupul complet al comisarului şi programul său. Prezentarea va fi urmată de o dezbatere în care fiecare grup politic poate propune o rezoluţie.
După dezbateri, urmează votul de aprobare, valid prin majoritate simplă. Acesta este planificat să aibă loc în sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg. După ce este confirmată de Parlament, Comisia este numită oficial de Consiliul European, care hotărăşte cu o majoritate de două treimi.
