Ucraina dorește ca prototipul sistemului european antibalistic cu numele de cod „Freyja” să fie gata în prima jumătate a anului viitor, a dezvăluit un înalt oficial pentru Reuters, în contextul în care Kievul face presiuni asupra aliaților săi să contribuie la realizarea unei arme capabile să doboare rachetele rusești.
Davyd Aloian, secretar adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, care supervizează proiectul Freyja, a declarat că un comitet director internațional însărcinat cu estimarea costurilor de cercetare și dezvoltare urmează să se reunească pentru prima dată în curând.
Liderii a 10 țări europene, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și aproximativ o duzină de producători din domeniul apărării s-au reunit la un summit la Paris în urmă cu două săptămâni pentru a lansa oficial coaliția antibalistică.
România nu este printre țările care au demarat acest proiect. Acestea sunt Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Marea Britanie și Ucraina.
Prototip până în prima jumătate a anului 2027
„Având în vedere că lucrăm într-un interval de timp atât de strâns, avem un obiectiv ambițios: să avem un MVP (produs minim viabil) gata până în prima jumătate a anului viitor”, a spus Aloian.
„Este vorba de un prototip care poate demonstra deja primele sale rezultate practice”, a adăugat el.
Ucraina depinde cronic de sistemele de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA, care reprezintă singura armă din arsenalul său capabilă să doboare în mod fiabil rachetele balistice rusești, care se deplasează cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului.
Aprovizionarea cu sisteme Patriot a fost afectată de instabilitatea politică, stocurile reduse și un ciclu de producție îndelungat.
În această lună, Rusia și-a intensificat atacurile balistice asupra capitalei Kiev și asupra portului strategic din sud, Odesa, lansând zeci de rachete, dintre care majoritatea nu au putut fi doborâte de Ucraina din cauza lipsei de rachete interceptoare.
Cu ce contribuie Ucraina
Ucraina este pregătită să furnizeze proiectului Freyja o rampă de lansare și o rachetă interceptoare, aspect pe care Zelenski l-a descris luna aceasta ca fiind doar o „chestiune de testare”.
Liderul ucrainean a declarat că speră ca sistemul să devină operațional în decurs de un an.
Kievul se așteaptă ca aliații săi să contribuie cu tehnologie, precum radare moderne, senzori și expertiză în domeniul ghidării rachetelor și al sistemelor electronice de control.
Printre companiile din domeniul apărării care s-au alăturat efortului până în prezent se numără Eurosam – care produce sistemul de interceptare SAMP-T –, precum și Leonardo, Thales și Saab.
Producătorul ucrainean de rachete și drone Fire Point, care a dezvoltat racheta de croazieră „Flamingo”, a declarat că va fi partenerul industrial principal al proiectului.
Luna trecută, acesta a anunțat un acord cu producătorul german de echipamente de apărare Hensoldt pentru furnizarea de radare în cadrul proiectului.
Sistem cu piese interschimbabile ca un joc Lego
Freyja reprezintă o încercare de a construi o alternativă mai ieftină la sistemul Patriot, pe care se bazează și multe țări europene.
Alte sisteme de apărare aeriană, precum sistemul franco-italian SAMP/T și sistemul german IRIS-T, nu s-au dovedit încă capabile să doboare rachete balistice.
Zelenski a comparat coaliția Freyja cu Lego – ca o asamblare de piese de echipament de la liderii industriei de apărare.
Producătorilor li s-a încredințat sarcina de a dezvolta un cadru pentru un sistem cu piese interschimbabile, a explicat Aloian.
„Logica generală a acestui sistem este aceea că are o arhitectură deschisă”, a spus el.
„Așadar, dacă Danemarca spune «Vreau sistemul Freyja cu un radar Weibel fabricat în Danemarca», nu este nicio problemă. Dacă Suedia spune că dorește sistemul Saab, nici asta nu reprezintă o problemă.”
Înființarea unui organism special, eventual un fond, care să canalizeze toate contribuțiile și să asigure o finanțare stabilă pentru proiect este una dintre ideile luate în considerare, a spus Aloian.
El speră, de asemenea, că implicarea directă a companiilor în proiect, alături de guverne, va contribui la reducerea birocrației.
„Coaliția ar trebui să fie mai degrabă practică decât politică“, a mai spus oficialul ucrainen.
