Lukașenko o exclude pe Giorgia Meloni dintr-un posibil dialog cu Moscova. Remarca liderului belarus provoacă controverse

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko anunţă că a acceptat să-l primească în curând la Minsk pe un reprezentant al preşedintelui francez Emmanuel Macron, „la cererea” şefului statului francez, cu care a discutat duminica trecută la telefon, relatează Euronews, conform News.ro.

Lukaşenko, citat de agenţia guvernamentală belarusă de presă Belta, l-a mustat atunci pe Macron la telefon, întrebându-l despre ce să vorbească cu locatarul Palatului Élysée, după ce acesta a fost în vizită la Erevan, dar nu se duce nici la Moscova şi nici la Minsk.

„Domnule preşedinte, îl puteţi primi, deci pe consilierul meu şi vorbi cu el pentru ca să poată veni să-mi explice toate aceste lucruri?”, a declarat Lukaşenko că i-a spus Macron, declaraţii care nu sunt citate de nicio altă publicaţie în afară de Belta, notează Euronews.

Preşedintele belarus se pare că a acceptat această propunere.

„I-am spus: nu-ţi face griji, dacă ţi-e frică să vii la Minsk, trimite pe cineva de încredere”, a conchis Lukaşenko.

Preşedintele francez l-a îndemnat pe omologul său belarus să nu-şi lase ţara „antrenată” în Războiul din Ucraina, scria TV5Monde Info.

Potrivit anturajului şefului statului francez, „el i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să facă gesturile necesare unei îmbunătăţiri ale relaţiilor între Belarus şi Europa”.

La Dépêche cita site-ul Quai d’Orsay, pe care Guvernul francez anunţa că „Franţa nu recunoaşte legitimitatea lui Aleksandr Lukaşenko. Prin urmare, ambasadorul nostru a fost constrâns să părăsească teritoriul belarus la 17 octombrie”.

„Tu vrei să pui o asemenea povară pe umerii unei femei?”

Se pare că în aceeaşi convorbire, Lukaşenko a respins-o pe Giorgia Meloni ca interlocutoare europeană cu Moscova.

El l-a desemnat, din contră, pe preşedintele francez drept cel mai în măsură să preia conducerea diplomaţiei europene în acest dosar.

Tot potrivit agenţiei Belta, Lukaşenko l-a invitat pe Macron să medieze dialogul cu Moscova în baza puternicei sale experienţe politice.

„Tu eşti un aksakal, un decan”, i-ar fi spus el, subliniind că ceilalţi principalii lideri europeni, de la cancelarul german Friedrich Merz şi până la premierul britanic Keir Starmer sunt mai „tineri” din punct de vedere politic.

Însă mai ales declaraţiile sale despre şefa Guvernului italian provoacă scandal, potrivit Euronews.

„În Italia există o femeie prim-ministru. Tu vrei să pui o asemenea povară pe umerii unei femei?”, i-ar fi spus Liukaşenko, îndepărtând ideea că o femeie poate să joace rolul de principal interlocutor european cu Kremlinul.

Belta publică aceste declaraţii în contextul în care în Europa revine ideea numirii unui emisar special însărcinat să reprezinte Uniunea Europeană (UE) la viitoare negocieri cu Moscova.

Acest scenariu a relansat speculaţii, tocmai din cauza declaraţiilor lui Lukaşenko, despre personalităţi cu multă experienţă internaţională.

Problema emisarului special european

Declaraţiile preşedintelui belarus apar în timp ce Europa reia viguros ipoteza desemnării unui emisar special însărcinat să coordoneze relaţiile cu Rusia şi să apere o poziţie comună a UE în viitoare negocieri cu privire la Războiul din Ucraina.

Această propunere a fost susţinută, în ultimele luni, şi de către Giorgia Meloni, care a spus în mai multe rânduri că este necesar să se evite iniţiative diplomatice izolate şi să se încredinţeze dialogul cu Moscova unei personalităţi capabile să vorbească în numele întregii UE.

Şefa Guvernului de la Roma s-a declarat în favoarea numirii unui emisar special european tocmai cu scopul evitării unei abordări fragmentate între diverse state membre UE.

Emmanuel Macron a apărat, la rândul său, în mai multe rânduri, necesitatea redeschiderii unui canal de comunicare cu Kremlinul, cu condiţia să facă parte dintr-o strategie împărtăşită la nivel european.

Pista Merkel

Declaraţiile lui Lukaşenko despre necesitatea încredinţării dialogului unui bărbat a alimentat speculaţii despre posibile nume.

În ultimele săptămâni, în mediile politice şi în presa europeană au circulat zvonuri şi ipoteze despre fostul cancelar german Angela Merkel, între personalităţile cele mai susceptibile să medieze, mulţumită experienţei sale în relaţiile cu Vladimir Putin.

În paralel au apărut alte nume, inclusiv al fostului premier italian Mario Draghi.

În prezent nu există nicio decizie oficială a UE şi nici vreo candidatură oficială.

În mod paradoxal, numele Merkel ilustrează cât de anacronic este raţionamentul lui Lukaşenko.

Fostul cancelar german rămâne una dintre marile figuri europene cele mai experimentate şi mai influente în dosarul rus, în pofida respingerii ideii unei femei de către Lukaşenko.

În afara provocării la adresa leadershipului feminin, mesajul lui Lukaşenko pare să urmărească un obiectiv clar, şi anume să-l împingă pe Macron să joace un rol central în construirea unui canal direct de comunicare între UE, Minsk şi Kremlin.

„Tu eşti figura principală şi forţa motrice a Europei, azi”, i-ar fi spus Lukaşenko lui Macron, pe care l-a îndemnat să vină la Minsk şi să se ducă la Moscova pentru a aborda problema „prin dialog”.

spot_img