Migrena: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Migrena afectează milioane de persoane și poate schimba felul în care îți desfășori activitatea zilnică. Află care sunt cauzele migrenei, simptomele care o diferențiază de alte dureri de cap și care sunt cele mai eficiente modalități de tratament. Descoperă cum poți reduce riscurile și ce pași să urmezi pentru a solicita ajutor specializat atunci când acesta se impune.

Ce este migrena?

Migrena se manifestă printr-o durere de cap pulsatilă, localizată cel mai des pe o parte a capului. Femeile și tinerii apar mai predispuși să dezvolte această tulburare, însă oricine poate avea migrene de-a lungul vieții. Diferența față de o durere de cap obișnuită constă nu doar în intensitate, ci și în simptome însoțitoare precum greața, vărsăturile sau sensibilitatea crescută la lumină și zgomote.

Durerea te poate forța să oprești activitățile obișnuite sau să anulezi planurile făcute. De exemplu, mulți pacienți povestesc că trebuie să stea în liniște completă sau să se izoleze într-o cameră întunecată când atacurile apar.

Cum recunoști migrena?

Iată care sunt principalele semne care arată că te confrunți cu această afecțiune:

  • Dureri de cap intense care durează câteva ore sau chiar zile;
  • Simptome ca greață sau sensibilitate la lumină;
  • Nevoia să te retragi din cauza disconfortului, ar putea fi vorba de un atac migrenos.

Frecvența variază la fiecare: de la episoade ocazionale, până la crize săptămânale.

Cauzele migrenei

Cercetările indică faptul că modificări la nivelul sistemului nervos duc la declanșarea migrenei. De multe ori, există o predispoziție genetică. Dacă un părinte suferă de migrenă, cresc șansele ca și copilul să dezvolte această afecțiune.

Factorii declanșatori pot include:

  • Stres și lipsă de somn;
  • Schimbări hormonale (menstruație, menopauză, sarcină);
  • Anumite alimente (de exemplu, ciocolata, brânzeturile maturate, vinul roșu);
  • Mirosuri puternice sau lumină intensă;
  • Activitate fizică excesivă ori schimbări bruște de temperatură.

Un exemplu concret: o persoană care obișnuiește să consume cafea în exces sau sare mesele poate declanșa, fără să știe, o criză de migrenă.

Alți factori, cum ar fi postura incorectă sau apneea de somn, pot agrava problemele celor cu migrenă.

Tipuri și simptome ale migrenei

Există două tipuri principale de migrenă: cu aură și fără aură. Aura constă în simptome neurologice ce apar înainte sau în paralel cu durerea de cap, precum pete luminoase, linii în zigzag sau furnicături.

Un atac de migrenă se desfășoară de obicei în patru faze:

  1. Prodrom: Apare oboseala, schimbările de dispoziție sau poftele alimentare;
  2. Aură: Unii oameni văd luminițe sau linii ciudate, simt amorțeli sau au dificultăți de vorbire;
  3. Atac: Durerea intensă, uneori însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină sau sunete, poate ține de la patru ore până la trei zile;
  4. Postdrom: După ce criza trece, mulți pacienți se simt extenuați și au probleme de concentrare.

Formele speciale, ca migrena hemiplegică ori cele care persistă mai mult de 72 de ore, necesită evaluare suplimentară.

Diagnosticarea migrenei

Pentru diagnostic, medicul se bazează pe istoricul și descrierea simptomelor. Vei primi întrebări legate de durere, frecvență și posibili factori declanșatori. Examinarea completă ajută la excluderea altor posibile cauze medicale.

Medicul poate recomanda investigații imagistice (CT sau RMN), doar dacă simptomele diferă de tiparul clasic sau apar semne de alte afecțiuni neurologice. Poți apela la un medic neurolog din Oltenița la Alpha Clinic, pentru evaluare de specialitate și stabilirea schemei corecte de tratament.

Opțiuni de tratament

Tratamentul urmărește controlul simptomelor și reducerea incidenței atacurilor.

Tratament pentru atacul acut:

  • Analgezice uzuale (ibuprofen, paracetamol), recomandate sub supravegherea medicului;
  • Antiemetice pentru greață;
  • Medicamente eliberate doar pe bază de prescripție (triptani), în formele severe.

Prevenție pe termen lung:

  • Beta-blocante, anticonvulsivante sau alte medicamente prescrise pentru reducerea frecvenței și intensității episoadelor de migrenă;
  • Administrarea de toxină botulinică, în unele cazuri de migrenă cronică.

Abordări non-medicamentoase:

  • Evitarea factorilor declanșatori identificați;
  • Hidratare constantă;
  • Regim alimentar echilibrat;
  • Asigură-te că prinzi ore suficiente de somn și găsești metode eficiente de relaxare.

Intervențiile chirurgicale rămân rezervate cazurilor când celelalte opțiuni nu funcționează.

Atenție! Orice schemă de tratament comportă posibile reacții adverse. Cere întotdeauna sfatul medicului înainte de a începe sau modifica terapia.

Prevenție și sfaturi utile

Notează într-un jurnal situațiile când apar durerile de cap și posibilii factori declanșatori. Controlează porțiile alimentare, menține un program de somn regulat, limitează consumul de cafea și evită stresul excesiv. Dacă atacul debutează, retrage-te într-un loc liniștit și aplică o compresă rece pe frunte, dacă te ajută.

Acest articol are doar scop informativ și nu ține loc de consult medical. Dacă simptomele persistă sau se agravează, consultă un specialist. Controlul periodic la medic și monitorizarea atentă a stării tale pot ajuta la o gestionare mai eficientă a migrenei. Discută cu un specialist pentru tratamente personalizate și nu întrerupe medicamentele fără recomandarea medicului. Prevenția și consultarea regulată a medicului fac parte din strategia de gestionare a acestei afecțiuni.

spot_img