Negocierile-maraton de la summitul UE se apropie de un acord privind Fondul de relansare (presă) – International

Liderii Uniunii Europene se apropie de un acord privind un pachet esenţial de relansare economică prin care Comisia Europeană va asuma în premieră o datorie masivă în comun, în efortul de reactivare a economiilor afectate de recesiune, scrie cotidianul Financial Times, citat de Mediafax. După zile de dezbateri uneori acide, liderii ţărilor europene au elaborat bazele pachetului de 750 de miliarde de euro menit să finanţeze eforturile de reconstrucţie în zonele Uniunii Europene afectate grav de pandemie. La primele ore ale dimineţii de marţi, liderii europeni încă încearcă să stabilească detaliile programului de redresare economică.

Fondul de relansare va avea ca element central un program de granturi de 390 de miliarde de euro destinat ţărilor UE afectate din punct de vedere economic – o sumă semnificativ mai mică decât setul de 500 de miliarde de euro propus iniţial de Berlin şi Paris. În plus, liderii europeni sunt pe punctul de a aproba bugetul comunitar pe următorii şapte ani, în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Acordul aşteptat, orchestrat de cancelarul german, Angela Merkel, şi de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va fi rezultatul unor negocieri-maraton, care durează la Bruxelles de vineri dimineaţă.

Liderii europeni au depus eforturi în aceste negocieri parţial din cauza opoziţiei exercitate de state pro-austeritate – Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia -, care contestă ideea de a permite Uniunii Europene să împrumute fonduri pe care să le asume drept cheltuieli bugetare comune ale ţărilor membre. Chiar şi după începerea summitului, aceste state au continuat să insiste asupra limitării cuantumului granturilor care vor putea fi acordate de Comisia Europeană, acceptând abia luni dimineaţă cifra de 390 de miliarde de euro.

Preţul concesiilor a fost majorarea reducerilor bugetare ale acestor state pro-austeritate, după un principiu lăsat moştenire de apartenenţa Marii Britanii la Blocul comunitar. În 1984, fostul premier Margaret Thatcher a obţinut avantajul acestui mecanism, dar, recent, mai multe ţări, în frunte cu Franţa, au cerut eliminarea acestor reduceri bugetare după Brexit.

Totuşi, acest mecanism a reapărut drept element de negociere în relaţia cu aceste ţări pro-austeritate, pentru a obţine acordul în reacţia fără precedent la coronavirus. Reducerea bugetară anuală a Austriei se va dubla, atingând nivelul de 565 de milioane de euro, iar cea a Olandei va ajunge la 1,92 miliarde de euro, de la 1,57 miliarde. De asemenea, Danemarca şi Suedia vor beneficia de reduceri bugetare.

Premierul olandez, Mark Rutte, a reuşit să impună un mecanism al blocării de urgenţă care va permite oricărui stat membru UE să semnaleze preocupări dacă alt stat nu onorează promisiunile de reformare a economiei, oprind temporar transferul fondurilor suplimentare de relansare. Dar, spre a mulţumi alte state, acest mecanism este limitat ca timp, oferindu-le liderilor UE un interval de doar trei luni pentru analizarea oricărei sesizări şi acordând Comisiei Europene decizia finală la nivel tehnic.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *