Inflația este mecanismul care erodează cel mai mult economiile, iar pe termen lung reduce valoarea reală a banilor lăsați „în repaus”, spun economiștii. Cea mai simplă variantă este apelarea la un depozit bancar pentru că majoritatea populației are un cont bancar, însă „depozitele nu ne avantajează în lupta cu inflația”, spune Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România.
Pe ultimii zece ani, inflația anualizată a fost de 5,7%. Pe ultimii cinci ani, a fost de 9,1%, iar pe ultimii trei ani a fost de 7,1%.
Pentru românii care economisesc, miza nu mai este doar siguranța nominală, ci supraviețuirea puterii de cumpărare, a explicat Mihai Căruntu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, la o dezbatere cu tema „Cum ne salvăm economiile de erodarea inflației”.
„Din momentul în care începi să economisești, te expui riscului. Iar cele două mari riscuri sunt inflația și un crah al pieței”, spune Căruntu.
Cea mai frecventă eroare pe care o fac micii investitori este să vândă imediat ce piața scade puțin, de teamă. Dar piețele își pot reveni rapid, însă ei nu mai sunt acolo, pentru că au vândut. „Cine se panichează, pierde”, adaugă expertul.
Depozite bancare, titluri de stat sau bursă?
Potrivit acestuia, doar aparent un depozit bancar sau titlurile de stat nu presupun riscuri. Riscul pe care îl presupune investiția este ca pe termen mediu și lung să ai un randament mediu analizat sub inflație. Și asta se cam întâmplă în România, spune Mihai Căruntu.
„În România, chiar și titlurile de stat, Fidelis sau Tezaur, dacă calculezi un randament anualizat pe termen de 5-10 ani o să vezi că e discutabil dacă acoperă sau nu inflația. Dar dobânzile la depozit sunt real negative.
Ar trebui să ne uităm la performanța acestor fonduri pe termen lung. Și vestea bună este că, m-am uitat pe zece ani de exemplu, randamentul analizat al fondurilor PILON II este în 6,2-7,3%. Deci față de un 5,7% inflația pe zece ani, inflația medie, putem spune că obiectivul minim de performanță pe niște fonduri, care sunt fondurile de pensii, sunt niște fonduri diversicate, care investesc în acțiuni, să zicem, până în 30% din acțiuni”, spune expertul, care recomandă investiția în fonduri mutuale.
Și președintele Asociației Administratorilor de Fonduri, Horia Gustă, spune că depozitele bancare nu sunt un avantaj în lupta cu inflația:
„E clar că inflația e foarte importantă și la fel de clar este că banii nu trebuie să stea. Ca să-ți construiești un portofoliu, pentru unii este greu, pentru alții nu e așa de greu. Cea mai simplă variantă este să apelezi la un depozit, pentru că probabil marea majoritate a populației are un cont bancar Doar că și aici tragem câteva concluzii. Depozitele nu ne avantajează însă lupta cu inflația”.
Pasul următor, spune președintele Asociației Administratorilor de Fonduri, este să cumperi titluri de stat, care, simplist vorbind, sunt de două categorii – Fidelis și Tezaur. Tezaur nu este tranzacționat, deci se poate cumpăra doar prin spațiul privat virtual, prin poștă sau prin trezorerii. Fidelis are marele avantaj că este tranzacționat, precum și „foarte marele” avantaj că ține pasul cu dinamica dobânzilor.
„Ce înseamnă asta? Dacă azi îți cumperi un titlu de stat pe 10 ani la 6,2 la sută și dobânzile scad foarte mult în perioada aceasta, valoarea titlului tău de stat crește dacă vrei să îl vinzi pe piață. Dacă nu vrei să vinzi și aștepți până la scadență, îți încasezi cuponul de 6,2% pe an . Dar hai să vedem și reversul: dacă dobânzile cresc, valoarea titlului tău scade”, a explicat președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România.
„Acțiunile și fondurile de acțiuni nu sunt pentru toată lumea”
Reprezentanții administratorilor de fonduri spun că au avertizat din 2020 că va veni inflația, iar „singurele instrumente care bat inflația pe termen mediu și lung sunt acțiunile și fondurile de acțiuni”.
„Acțiunile și fondurile de acțiuni nu sunt pentru toată lumea. Nu toată lumea tolerează să vadă că mâine ele scad, pentru că aceste instrumente pot să aibă volatilități. Adică pot scădea. (…)
În această scară, ca să poți să bați inflația, trebuie să faci ceva. Prima treaptă – depozitele. Ele nu bat inflația. Pe a doua treaptă – titlurile de stat – ești tot cam pe acolo. Pe a treia treaptă, începi să vezi soluțiile care să bată inflația – acele fonduri de acțiuni de care vorbeam. Sigur, mai este și aurul, care poate fi o soluție”, mai spune Gustă.
Aurul și imobiliarele – cât de recomandate sunt
Aurul este o soluție de refugiu de regulă atunci când sunt turbulențe, când sunt conflicte, spune șeful administratorilor de fonduri.
Și investițiile imobiliare sunt o soluție, dar și acestea au o particularitate: necesită un capital mai mare, spune șeful Asociației Administratorilor de Fonduri din România:
„Deci, iarăși, instrumentul de a investi, posibilitatea de a investi în imobiliare are și ea niște riscuri. Riscul de lichiditate, pentru că nu poți să vinzi așa repede. Ai riscul de a nu putea să închiriezi la randamentele pe care le voiai sau te așteptai. Dar de făcut trebuie făcut ceva, trebuie acționat”.
„Nimic din ce eram obișnuiți înainte de pandemie nu va mai reveni”
Dacă ne uităm la performanțele fondurilor mutuale pe termen lung, vedem că acestea au stat peste 10 ani în zona de 15-18%. De aceea au reușit să depășească inflația în mod consistent, susțin experții.
„De aici, ce vreau să spun cu principala decizie de investiție a unui investitor este procentul pe care îl alocă în acțiuni versus instrumente cu venit fix.
Nimic nu va mai semăna cu ce a fost până în pandemie: dobânzi foarte jos și inflație scăzută. Băncile centrale ținesc o inflație de 2%, dar în realitate inflația va sta pe la 3-4%.
Pentru că populația îmbătrânește și forța de muncă devine mai greu de găsit. Tranziția energetică în Europa presupune costuri mai mari, deși estimările sunt că prețul la gaz și la electricitate ar trebui să scadă semnificativ spre sfârșitul decenului. Dar, în principal, trebuie să ne așteptăm la inflație mai mare și la dobânzi care vor sta mai sus decât înainte de pandemie”, a adăugat vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, accentuând că acesta este „noul normal”.
