Apa Nova se obligă să facă investiții de 300 de milioane euro în rețeaua de apă și canal a orașului, până în 2037, și să asigure un fond de investiții, de peste 200 milioane de euro, la dispoziția Primăriei Capitalei. Măsurile, care se regăsesc în proiectul unui nou act adițional la contractul de concesiune între Municipiul București și Apa Nova, vor avea ca efect și facturi mai mari pentru bucureșteni.
- Consiliul General decide pe 28 august dacă aprobă sau nu proiectul de act adițional, al 13-lea de la semnarea contractului.
- Contractul de concesiune între Municipiul București și Apa Nova a fost încheiat în 2000 și expiră în 2037.
- Reprezentanții primăriei au calculat cu cât va crește factura pe lună
Al 13-lea act adițional la contractul cu Apa Nova
Potrivit documentelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, cea mai importantă modificare făcută de Actul adițional 13 la contractul de concesiune este introducerea unui nou program de investiții în rețelele de apă și canalizare – Programul Investiții în Infrastructuri pentru Dezvoltare Urbană (IIDU).
Necesitatea programului de investiții este justificată, în document, prin faptul că lucrările angajate de Primărie în cazul sistemului de termoficare sau de înlocuire a liniilor de tramvai interferează direct cu infrastructura de alimentare cu apă și de canalizare.
Totodată, sunt invocate schimbările climatice și creșterea capacității Bucureștiului de reziliență la inundații. Totuși „sistemul de canalizare nu constituie un sistem de apărare contra inundațiilor” se mai arată în document.
Ce prevede programul de investiții
Programul Investiții în Infrastructură pentru Dezvoltare Urbană (IIDU) are două componente.
Prima, Apa Nova își asumă ca până în 2037 să realizeze în rețeaua de apă și canal investiții de 300 milioane euro. Investițiile vor fi stabilite de un Comitet de Coordonare, alcătuit din reprezentanți ai primăriei și Apa Nova.
A doua componentă a programului stabilește că Apa Nova va finanța investiții făcute în rețeaua de apă și canalizare de Primăria Capitalei. Mecanismul presupune ca pentru fiecare metru cub de apă facturat, Apa Nova să aloce o contribuție de 0.1645 EUR într-un cont escrow la dispoziția Primăriei Capitalei, pentru aceste lucrări. Până cel târziu la data de 31 octombrie a fiecărui an calendaristic, Apa Nova trebuie să transmită estimarea volumului relevant facturat pentru anul calendaristic următor și valoarea estimată a contribuției. Aceste fonduri nu sunt considerate „fonduri publice”, este menționat clar în actul adițional.
În 2025, volumul facturat de apă a fost de aproape 140.000.000 mc. Asta ar însemna circa 22 milioane de euro/an ori 10 ani, cât a mai rămas din contractul de concesiune, rezultă 220 milioane de euro.
Actul adițional mai stabilește că taxa plătită de Apa Nova pentru funcționarea Autorității Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice și a Comisiei de experți crește de la 550.000 euro/an la 880.000 euro/an pe fondul creșterii inflației, actualizarea listei bunurilor concesionate, dar și preluarea în sistemul public de apă și canal a rețelei realizate în cartierul ANL Henri Coandă, lotul 2, aflat pe teritoriul orașului Voluntari.
Cum va recupera Apa Nova o parte din banii de investiții
O parte din sumele prevăzute pentru investiții vor fi recuperate din banii bucureștenilor,
Potrivit actului adițional publicat pe site-ul Primăriei Capitalei, Apa Nova „are dreptul la Ajustarea Extraordinară a Tarifului (ExTA)”, în vederea menținerii echilibrului financiar al concesiunii.
În contract nu scrie care este majorarea, aceasta urmând a fi stabilită după ce Apa Nova va calcula impactul.
În referatul de aprobare semnat de primarul Ciprian Ciucu se specifică și mai clar că sumele vor fi recuperate printr-o majorare de tarif.
„Obligația de finanțare fiind instituită prin Actul adițional 13 și nefiind inclusă în tariful existent, costurile sale fac obiectul recuperării prin ExTA (n.r. Majorare extraordinară a tarifului). Recuperarea acestor costuri se realizează numai în urma analizei Comisiei de Experți și a aprobării autorității de reglementare competente, A.N.R.S.C.”, se arată în referatul de aprobare, fără a se preciza clar care va fi tariful. .
Ultima creștere de tarif a avut loc de la 1 iulie, prețul fiind:
apă: 7,19 lei/mc fără TVA, de la 6,83 lei;
canalizare: 3,79 lei/mc fără TVA, de la 3,60 lei.
Cu cât va crește factura bucureștenilor la apă și canalizare?
Proiectul de hotărâre a fost intens dezbătut, miercuri, în Comisia Economică a Consiliului General. La dezbatere au fost prezenți și reprezentanți ai companiei Apa Nova, dar directorul Direcției de Utilități Publice a Primăriei Capitalei.
Roxana Ionescu, director general Direcția de Servicii Publice din cadrul Primăriei Capitalei a explicat consilierilor actul adițional permite corelarea șantierelor Primăriei Capitalei cu lucrările de apă și canalizare, evitând spargerea ulterioară a arterelor aflate sub garanție de 10-15 ani și protejând astfel integritatea drumurilor noi, a explicat reprezentanta executivului. Consilierii generali au întrebat cu cât bucureștenii vor plăti mai mult. Roxana Ionescu a explicat că majorarea va fi de aproximativ 28 de lei pe lună.
„Creșterea este de aproximativ 22%, ceea ce înseamnă cam 2,7 lei pe metru cub, însemnând apă și canalizare. Impactul social este de aproximativ 28 de lei pe lună, pe factură, mă refer. Va fi o creștere de la 120 de lei la aproximativ 148 lei”, a explicat Roxana Ionescu.
Irina Munteanu, director financiar Apa Nova, a declarat că în momentul de față, în București este pe locul 2, cel mai mic tarif din țară.
La rândul său, Andrei Hostiuc, director general adjunct al Apa Nova, a declarat că investițiile totale ale companiei, de la începutul concesiuni până azi,, sunt de 795 de milioane de euro.
Unde se vor face investițiile
La actul adițional propus ai fost atașată și o listă orientativă de investiții.
Lista prevede sute de lucrări, însă cele mai importante sunt un bazin de retenție în zona Parcului Național, un canal colector în zona Lacului Fundeni, altul în zona lacului Plumbuita, colectoare în zona Colentina, Fundeni, Plumbuita, un interceptor pentru cele două deversoare în râul Dâmbovița, un bazin de retenție în zona Nerva Traian și unul în zona Națiunile Unite, plus mai multe colectoare în zona Văcărești/Olteniței/Pasaj Mihai Bravu. Aceste zone se inundă în mod frecvent, iar scopul clar este să reducă presiunea pe canalizarea orașului.
Lucrări de investiții în apă și canal apar în zona Pallady, o zonă care s-a dezvoltat enorm din punct de vedere urbanistic în ultimii 10 ani, zona Dimitrie Pompeiu/Fabrica de Glucoză/Barbu Văcărescu.
