Europa și America au mai depășit, de-a lungul timpului, tensiuni și conflicte, susțin un doctor în filosofie, de origine română, și o fostă diplomată americană, într-o opinie publicată în ziarul american The Hill.
- Una dintre cele două autoare, Sonia Coman, este doctor în filosofie și coautoarea cărții New Directions in Organizational and Management History. Ea a fost cel mai bun student român din străinătate în 2013, în timp ce urma studiile doctorale ale Universității Columbia, conform Revista Diaspora.
- Tatiana C. Gfoeller este o fostă diplomată americană și ambasadoare a SUA în Republica Kârgâzstan. A predat Științe Politice la Universitatea Georgetown.
Romancierul victorian Charles Dickens a dezaprobat cultura americană, percepută de el drept una exuberantă, senzaționalistă. Europa a vrut mereu să-și păstreze ștaiful. De exemplu, din cauza unei opoziții față de industria de la Hollywood, industria cinematografică europeană a primit subvenții pentru producții proprii.
Deși există o „tendință constantă de respingere sau, cel puțin, un sentiment îndelungat de incompatibilitate” al europenilor față de americani, europenii au privit mereu cu admirație Statele Unite, conform expertelor Sonia Coman și Tatiana C. Gfoeller.
Europenii au aspirat la standardele americane, la libertățile lor sociale, dar și la supremația militară și influența politică. Ei au demonstrat un lung istoric „al admirației și iubirii față de America”, notează specialistele. Ele adaugă și că „Europa iubește – și iubește de mult – America”.
Radio Europa Liberă – „un far de speranță”
Diplomatul francez din secolul al XIX-lea, Alexis de Tocqueville, a prezentat admirația europenilor față de „spiritul american” prin lucrarea sa „Democrația în America”. În secolul al XIX-lea și în primele decenii ale secolului XX, peste 30 de milioane de imigranți din Europa au ajuns în SUA. Ei erau convinși să plece din Europa de oportunitățile economice și promisiunea unei vieți mai bune.
Un factor care a contribuit la idealizarea Americii în ochii europenilor a fost și postul de radio finanțat de americani, Radio Europa Liberă, „un far de speranță pentru milioane de europeni din țările Blocului Sovietic”, susțin doctorul în filosofie și fosta diplomată.
În aceeași perioadă, mulți ruși se simțeau „captivi” în URSS, motiv pentru care apreciau mai mult America. „Nu era neobișnuit să fii îmbrățișat pe stradă la Moscova de un necunoscut, dacă afla că ești american”.
Astăzi, prin măsurile adminstrației de la Washington, nu doar ”Vocea Americii” , ci și siteurile continuatoare ale radio Europa Liberă sunt puse în risc. Apreciat de experții media drept un reper în România, siteul Europa Liberă de la București se află și el într-un moment de cumpănă.
Există tensiuni între SUA și UE, dar…
„Da, există tensiuni acum între SUA și țările Uniunii Europene, dar Europa nu înseamnă Uniunea Europeană. Proiectul UE este relativ tânăr și a trecut deja prin multiple transformări de la începuturile sale din 1951”, arată opinia din The Hill.
Opinia punctează și că UE atrage multe critici, inclusiv din partea membrilor Uniunii, pentru că este „excesiv de birocratică”.
„Relația de secole a Americii cu Europa eclipsează cu mult relația sa cu UE. Aceasta este înrădăcinată în relațiile bilaterale istorice cu statele europene și trăiește în mințile și inimile indivizilor din întreaga Europă și SUA”, notează expertele.
Nu e prima dată când apar tensiuni între SUA și unele state europene
De-a lungul istoriei, SUA și statele europene au depășit numeroase conflicte. Criza Suezului din 1956 a deteriorat temporar relațiile dintre SUA și aliații săi, Marea Britanie și Franța, după ce Washingtonul a criticat public acțiunile Londrei și Parisului.
Un alt exemplu oferit de specialiste este refuzul Germaniei de a permite SUA să desfășoare rachete balistice cu rază intermediară în Europa, ca mijloc de presiune asupra sovieticilor, la finalul anilor 1970. Relațiile americano-germane s-au îmbunătățit câțiva ani mai târziu după acel moment.
Tensiunile dintre Europa și SUA au crescut atât sub administrații republicane, cât și democrate, dar s-au atenuat prin eforturi diplomatice.
„Legăturile dintre Europa și America sunt mult mai profunde decât războiul din Ucraina. Actuala demonstrație de forță a SUA poate contribui la reafirmarea motivelor fundamentale pentru care europenii privesc cu admirație către America. Prin evidențierea rolului său esențial în sprijinul militar și financiar acordat Europei, SUA reamintesc lumii că își extind, în mod voluntar, resursele în slujba păcii”, susțin Sonia Coman și Tatiana C. Gfoeller.
