[P] INTERVIU Dr. Dumitru Lupuleasa: Există o serie de simptome comune între Covid-19 și alte afecțiuni ale aparatului respirator. Simptomele sunt în aparență banale, dar trebuie analizate cu seriozitate – Esential

Pandemia cauzată de SARS-COV-2 a provocat lumea întreagă – oficialități, comunitate medicală, societatea în ansamblu – și a pus-o în fața unor decizii ale căror repercursiuni au fost, uneori, greu de anticipat. Medicii și specialiștii în domeniul sănătății suportă o presiune enormă, încercând să trateze un virus încă misterios, bazându-se pe informații care se schimbă de la o săptămână la alta. Unul dintre cei mai mari inamici în această luptă contra-timp este dezinformarea. Am discutat cu Dr. Dumitru Lupuleasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România, despre utilizarea ibuprofenului în cazul noului coronavirus, despre principalele mituri care au circulat în această perioadă, dar și despre copiii infectați cu covid și evoluția pandemiei în lume.

Cazul știrilor privind utilizarea ibuprofenului ca tratament al pacienților infectați cu noul coronavirus este, deja, cunoscut: un oficial francez a declarat, în luna martie, că nu recomandă utilizarea ibuprofenului în tratarea acestor pacienți, din cauza unor potențiale efecte negative. Ulterior, știrea a fost dezmințită de mari organizații internaționale în domeniul sănătății (Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) și multe altele). Cu toate acestea, știrea că un tratament folosit de zeci de ani în tratarea febrei, durerii și răcelii are efecte negative a ajuns la populație și a creat neîncredere.

Profesorul Univ. dr. farm. Dumitru Lupuleasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România explică, în interviul de mai jos, care este adevărul despre utilizarea corectă a ibuprofenului și a altor medicamente, în contextul noului coronavirus, dar și al afecțiunilor sezoniere. Cum alegem să le tratăm pe cele din urmă, în contextul valului de informații apărute în ultimele luni?

1. Ce spun studiile privind utilizarea ibuprofenului în cazul noului coronavirus? Ce efecte are acesta asupra pacienților diagnosticați sau nu cu Covid-19?

La începutul lunii martie au apărut o serie de informații care puneau sub semnul întrebării utilizarea antinflamatoarelor în cazul pacienților atinși de Covid-19. Temerile cu privire la riscurile cauzate de răspândirea acestui virus asupra sănătății publice au condus la o creștere semnificativă a persoanelor care doresc informații cât mai utile pentru a se proteja de acest virus.

Ulterior primelor declarații referitoare la utilizarea antiinflamatoarelor o serie întreagă de instituții abilitate cum ar fi OMS, EMA, FDA, ANMDR, CFR au arătat că nu există dovezi științifice actuale împotriva utilizării antiinflamatoarelor inclusiv a ibuprofenului în tratarea simptomelor Covid-19. Aceste dovezi ar fi trebuit să facă o legătură între utilizarea ibuprofenului și o eventuală agravare a simptomelor Covid-19. Ibuprofenul este util în combaterea simptomelor care se manifestă în cadrul Covid-19 cum ar fi ameliorarea durerilor, scăderea temperaturii, etc.

2. Care sunt principalele mituri care au circulat în această perioadă cu privire la utilizarea ibuprofenului în tratarea Covid-19?

Există numeroase mituri care au circulat în această perioadă dintre care amintim doar câteva:

A. Copii infectați cu Covid-19 riscă să aibă reacție inflamatorie severă?

Se știe că copii au tendința de a fi afectați de forme ușoare ale noului coronavirus. Rapoartele recente au descris totuși un sindrom inflamator rar și potențial grav la copii care au fost diagnosticați cu Covid-19, fiind vorba de 100 de cazuri identificate în peste șase țări. Royal College of Pediatrics and Health Child din Marea Britanie a recomandat medicilor pediatri să fie atenți la copii care prezintă temperaturi ridicate, tensiune arterială scăzută și alte semne de inflamație cum ar fi glandele umflate sau erupții cutanate.

B. Covid-19 va deveni o boală sezonieră precum răceala?

Specialiștii au emis ipoteza conform căreia este posibil ca virusul Covid-19 să nu fie complet eliminat, ci să revină în fiecare iarnă, așa cum se întâmplă de obicei cu gripa.

O problemă cu Covid-19 constă în aceea că multe persoane purtătoare ale virusului au avut simptome ușoare sau puține și se crede că fără distanțarea de siguranță, o astfel de persoană poate infecta aproximativ alte trei persoane.

C. Pacienții Covid-19 mor în tăcere cu un nivel scăzut de oxigen în sânge?

Medicii raportează um fenomen neobișnuit în Covid-19 în care pacienții au un nivel scăzut de oxigen în sânge, fenomen denumit hipoxie silențioasă sau hipoxiemie. Hipoxiemia apare atunci când există o deteriorare și inflamație a sacilor de aer de la nivel pulmonar, ceea ce denotă că nu sunt capabili să transfere oxigenul în capilarele mici din sânge.

D. Virusul care provoacă Covid-19 este doar o versiune mutantă a răcelii obisnuite?

Acest mit a rezultat în urma faptului că există multe tipuri de coronavirus, iar unele dintre ele cauzează răceli. Covid-19 este nou și nu apărut direct din coronavirusurile care provoacă răceli.

Răceala obișnuită este denumirea dată infecțiilor sistemului respirator superior, care provoacă simptome precum nas înfundat, tuse, dureri în gât, strănut. Aceste infecții pot fi cauzate de diverse virusuri, nu doar de coronavirusuri.

E. Coronavirusul poate fi luat numai direct de la persoane infectate.

Coronavirusul rămâne suspendat în particulele mici din aer, pe suprafețe, etc, ceea ce crește riscul infectării chiar dacă nu ne aflăm în contact direct cu persoană infectată.

3. Noul coronavirus are câteva simptome comune cu cele întâlnite în alte afecțiuni precum febra, durerile musculare, tusea, etc. Ce ar trebui să facă persoanele care observă aceste simptome?

Persoanele care au acest gen de simptome ar trebui să ia legătura cu medicul de familie pentru a depista dacă este vorba despre o răceală banală sau de o insolație și să stabilească dacă trebuie să urmeze un tratament simptomatic sau este necesar un control suplimentar care să evidențeze dacă e vorba de un caz de Covid-19.

4. Paracetamol versus ibuprofen, care și cum este recomandat în acest context?

În cazul medicamentelor simptomatice pentru pacienții diagnosticați cu Covid-19 se regăsesc atât paracetamolul, cât și ibuprofenul.

Nu există dovezi științifice care să ateste că paracetamolul este mai sigur decât ibuprofenul. Toate medicamentele antipiretice cu statut OTC, printre care se găsesc atât paracetamolul, cât și ibuprofenul, pot masca febra. În ceea ce privește siguranța relativă, recenzii ale literaturii clinice publicate recent arată că atunci când sunt utilizate conform prospectului aceste aspecte sunt mai rar întâlnite.

• ibuprofenul și paracetamolul eliberate fără prescripție medicală prezintă o tolerabilitate gastrointestinală (GI) comparabilă în tratamentul durerii și febrei la pacienți pediatrici eligibili; datele care compară ibuprofenul cu placebo sau alte AINS la populația pediatrică sunt limitate;

• la adulți, ibuprofenul eliberat fără prescripție medicală prezintă o tolerabilitate GI similară cu placebo și paracetamol și superioară acidului acetilsalicilic (aspirinei);

• ibuprofenul eliberat fără prescripție medicală este asociat cu un risc scăzut de exacerbare a astmului sau de apariție a simptomelor noi de astm la sugari și copii, riscurile fiind similare cu cele asociate paracetamolului;

• ibuprofenul eliberat fără prescripție medicală nu pare să determine modificări relevante clinic în funcția renală la pacienții sănătoși. Conform Rezumatului Caracteristicilor Produsului, respectiv prospectului, dozele mai mari de ibuprofen pot determina modificări relevante clinic la pacienții cu insuficiență renală.

• există dovezi limitate care să sugereze că ibuprofenul eliberat fără prescripție medicală are efect asupra răspunsului imun la copii după vaccinare. Sunt necesare mai multe studii la scară largă pentru a determina integral efectele ibuprofenului în contextul varicelei și al imunității după vaccinare, luând în calcul inclusiv doza și momentul administrării.

5. Când sunt contraindicate aceste medicamente?

Paracetamolul are contraindicații la persoanele cu hipersensibilitate față de substanța activă, la persoanele cu insuficiență hepatocelulară și în caz de deficit de G-6-PDH (deficitul acestei enzime determină ca celulele roșii din sânge să fie mai vulnerabile la rupere) . De asemenea, există atenționări privind utilizarea paracetamolului la persoanele cu alcoolism și afecțiuni hepatice, incluzând și hepatita virală.

În cazul ibuprofenului, acesta nu ar trebui să fie utilizat:

• de pacienții care prezintă hipersensibilitate la substanța activă, la cei cu antecedente de reacție de hipersensibilitate asociate cu administrarea de acid acetilsalicilic sau cu alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.

• la persoanele cu antecedente hemoragice sau perforație gastro-intestinală, în relație cu terapia anterioară cu antiinflamatoare nesteroidiene.

• la persoanele cu insuficiență hepatică severă, insuficiență renală severă sau insuficiență cardiacă severă.

• la persoanele cu sângerare cerebro-vasculară și la femeile aflate în ultimul trimestru de sarcină.

6. Cum facem diferența între afecțiunile sezoniere, precum răcelile de vară sau insolații și ceva mai serios? Cum le tratăm?

Așa cum spuneam și mai devreme există o serie de simptome comune între Covid-19 și o serie de afecțiuni ale aparatului respirator. Chiar dacă simptomele sunt în aparență banale, ele trebuie analizate cu seriozitate și prezentarea la medicul de familie va elucida dacă este vorba de o afecțiune ușoară care se poate trata cu medicamente simptomatice și se poate obține o vindecare în câteva zile sau dacă e vorba de o afecțiune serioasă care presupune eventual spitalizarea pacientului respectiv.

7. Cum credeți că va evolua pandemia de coronavirus în România și în lume?

Pandemia de coronavirus are o evoluție greu de apreciat în termeni absoluți.

Constatăm o sporire accentuată a numărului de noi îmbolnăviri în diverse zone ale lumii: SUA, Brazilia, China, Orientul Apropiat. Chiar și în Europa după primele măsuri de relaxare se constată o creștere pe alocuri alarmantă, a numărului de îmbolnăviri.

România nu putea face excepție, mai ales că și la noi trecerea de la măsuri mai severe de izolare și protecție către măsuri de relaxare s-a făcut brusc, uneori cu o proastă înțelegere și aplicare deficitară. Constatăm cu îngrijorare că zilnic numărul de noi depistați depășește pragul de 400 și medicii atrag atenția că se face față tot mai greu în secțiile de terapie intensivă.

Îmi doresc ca sistemul nostru sanitar să facă față solicitărilor la care va fi supus în viitor.

Întoarcerea la normalitatea de dinaintea pandemiei cred că este în mintea și în sufletul tuturor românilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *