Numărul paturilor destinate spitalizării continue va fi redus cu 14.000, etapizat, pe parcursul următorilor trei ani, a decis Executivul miercuri, printr-o hotărâre aprobată în ședința de guvern.
Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Atilla, a precizat că România este printre ţările cu cel mai mare număr de paturi la 100.000 de locuitori, peste 700, în condiţiile în care media Uniunii Europene este de 511.
„Astăzi a fost aprobat un nou Plan național de paturi, valabil în perioada 2026–2028, care prevede optimizarea numărului de paturi pentru spitalizare continuă, finanțate de casele de asigurări de sănătate. În paralel, se pune accent pe dezvoltarea serviciilor medicale alternative, mai accesibile și eficiente pentru pacienți, precum spitalizare de zi și ambulatoriu, așa cum se practică în sistemele de sănătate dezvoltate”, a anunțat Ministerul Sănătății (MS), într-un comunicat de presă.
MS susține că „în prezent, există multe paturi de spital și nu toate sunt folosite eficient”.
Gradul de ocupare a paturilor pentru spitalizarea continuă este de:
- 51% pentru pacienţii acuţi;
- 60% pentru pacienţii cronici.
Conform MS, planul nou aprobat răspunde mai bine nevoilor pacienţilor şi urmăreşte modernizarea modului în care sunt oferite serviciile medicale prin:
- „reducerea internărilor evitabile;
- extinderea serviciilor în ambulatoriu și spitalizare de zi;
- utilizarea mai eficientă a resurselor existente;
- creșterea calității și performanței serviciilor medicale spitalicești”.
„Concret, pentru perioada 2026–2028, este prevăzută reducerea etapizată pentru aproximativ 14.000 de paturi, fără a afecta accesul populației la servicii medicale. Numărul de paturi destinate îngrijirilor paliative nu este inclus în planul de paturi. Reforma este corelată cu investițiile în infrastructura sanitară, inclusiv prin fonduri europene și PNRR, astfel încât pacienții să beneficieze de servicii medicale mai rapide, mai apropiate de nevoile lor și de o calitate crescută”, a mai transmis MS.
Planul Național de paturi 2026-2028 va intra în vigoare de la 1 mai 2026.
Precizările ministrului interimar al Sănătății
Ministrul interimar al Sănătăţii a precizat, în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri la Palatul Victoria, că este al treilea astfel de plan adoptat de România.
Specialiștii consideră că rata optimă de ocupare a paturilor la un spital este de aproximativ 80%, a mai spus Cseke Attila.
„Acest plan național de paturi nu afectează cu nimic calitatea serviciilor medicale efectuate de aici încolo în unitățile sanitare cu paturi. Dacă media UE este de 511 paturi la 100.000 de locuitori, România are o medie de 728 de paturi la 100.000 de locuitori. Suntem pe podium, pe locul trei, ca și număr ridicat de paturi la 100.000 de locuitori”, a declarat ministrul interimar, citat de Agerpres.
Cseke Attila a subliniat că planul național asigură „predictibilitate, stabilitate și eficiență” în domeniul spitalizării continue. El a adăugat că proiectul de act normativ s-a aflat în transparență timp de 40 de zile, pe site-ul MS.
„În ultimii ani se observă o scădere semnificativă a ratei de ocupare, inclusiv la spitalele județene. În afara Spitalului de Urgență din București, la celelalte spitale de urgență din țară, niciun spital de urgență din afara Bucureștiului nu are o rată de ocupare care depășește 70%. Una dintre modalitățile de finanțare în sistemul sanitar este aceea care ia în considerare numărul de paturi. Este evident că este ineficient să închei contract de furnizare de servicii medicale pentru 100 de paturi când tu știi că rata de ocupare este undeva la 50-60 de paturi în spitalul respectiv sau poate chiar mai puțin”, a spus ministrul Sănătății.
Cseke a adăugat că la finalul anului trecut au fost în contractare 116.650 de paturi, dintre care 94,8% sunt paturi contractate cu spitale publice, iar 5,2% sunt paturi din spitale private.
„Această tendință de reducere a numărului de paturi (…) are în vedere și ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani și anume investițiile care au fost în sistemul spitalicesc din România: dotările, echipamentele noi, tehnologiile noi, medicamentele noi introduse, pe de o parte, respectiv o creștere exponențială importantă a spitalizării de zi, care înseamnă că rezolvi în acea zi problema medicală a pacientului și nu trebuie să îl spitalizezi continuu”, a precizat el.
În acest sens, Cseke a explicat că în anul 2024, un total de 6 milioane de pacienți au fost spitalizați pentru o zi, ceea ce a reprezentat o creștere de 15% față de 2023.
„Distribuirea pe județe a acestui număr de paturi se face prin ordinul ministrului Sănătății, care se elaborează pe baza indicatorilor de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de la Ministerul Sănătății. Adică se ia gradul de ocupare pe 2025, la finalul anului, pe fiecare spital, pe fiecare județ și se va propune o aplicare în teritoriu a acestui Plan Național de Paturi. Așa s-a făcut întotdeauna, nu este pentru prima dată”, a arătat el.
Ministrul Cseke Attila a subliniat că planul național nu se aplică pentru paturile destinate pacienților aflați în executarea unor măsuri educative sau măsuri de siguranță, dar nici penitenciarelor-spital sau spitalelor care oferă îngrijiri paliative. La toate aceste categorii de spitale, rata de ocupare este de aproape 100%.
Hol de spital. Foto: Dreamstime
