Planurile de reducere a contingentului militar american din România nu sunt neobișnuite, a reacționat miercuri guvernul de la Berlin după decizia SUA, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului german al Apărării, colonelul Mitko Müller, care a precizat că acest lucru demonstrează încrederea administrației de la Washington în capacitățile Europei în domeniul apărării, scriu agenția ucraineană de știri Ukrinform și presa germană.
„În general, putem spune că, după începerea agresiunii ruse (în Ucraina, n.r.), SUA și-au consolidat prezența pe flancul estic cu mai multe brigăzi de luptă, iar acum se fac ajustări, după cum a anunțat NATO. La recentele summituri și reuniuni ale miniștrilor apărării, SUA au subliniat în repetate rânduri cât de mult au încredere în partenerii și aliații militari europeni”, a spus Mitko Müller, în cadrul unei conferințe de presă.
Ca exemplu, el a invocat desfășurarea unei brigăzi de luptă germane în Lituania, care va fi consolidată mai departe în următorii doi ani. Acest lucru demonstrează, de asemenea, potrivit reprezentantului Ministerului german al Apărării, că aliații europeni sunt capabili să își asume un rol mai important pe flancul estic.
„După cum a comentat recent NATO, situația nu este neobișnuită, această mișcare de trupe este o adaptare a structurii forțelor americane”, a remarcat purtătorul de cuvânt.
În același timp, el a transmis că Ministerul Afacerilor Externe de la Berlin joacă un rol cheie în prezența trupelor străine în Germania.
Purtătorul de cuvânt adjunct al Guvernului Federal de la Berlin, Steffen Maier, a adăugat, la rândul său, în aceeași conferință de presă, că astfel de planuri „nu se referă la prezența americană permanentă în Germania”.
„Este important pentru noi să continuăm să asigurăm capacitățile de apărare ale Germaniei”, a precizat el.
În ceea ce privește România, retragerea trupelor americane din această țară „era de așteptat, deoarece prezența lor acolo nu era oricum menită să fie permanentă”, a mai declarat Mayer.
Ukrinform notează că Ministerul Apărării din România a confirmat că o serie de state aliate din cadrul NATO au fost informate cu privire la planurile SUA privind reducerea numărului de trupel dislocate pe flancul estic al Europei, inclusiv de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România.
Ce au declarat mai exact în conferința comună de presă Steffen Meyer și Mitko Müller
Întrebare, pentru colonelul Müller: Ministerul Apărării din România a anunțat că SUA au decis să retragă o parte din trupele sale din România. A primit Ministerul Federal al Apărării din Germania o notificare similară din partea SUA cu privire la o reducere sau ajustare planificată a prezenței trupelor americane în Germania? Cum evaluați anunțul Ministerului Apărării din România privind retragerea trupelor americane din România?
Meyer: Aș dori să încep, dacă îmi permiteți, prin a preciza că am luat notă de acest anunț. Redimensionare (trupelor SUA) din România era de așteptat, deoarece această prezență nu era oricum menită să fie permanentă. Aș dori să subliniez că acest lucru nu afectează trupele americane staționate în Germania. Pentru noi este important să continuăm să consolidăm capacitățile de apărare ale Germaniei și pilonii europeni ai NATO. Așa cum am spus, acesta a fost un anunț pe care îl așteptam.
Müller: Aș dori să adaug ceva. NATO a comentat acest lucru în urmă cu câteva ore, subliniind că acest proces nu este neobișnuit și că această retragere a trupelor este o ajustare a «poziției forțelor americane».
Per ansamblu, se poate spune că forțele armate americane au fost întărite cu mai multe brigăzi de luptă pe flancul estic după începerea ofensivei ruse (din Ucraina, n.r.). Acum, după cum descrie NATO, se face o ajustare. La recentele summituri importante și reuniuni ale miniștrilor apărării, forțele armate americane și-au exprimat tot mai mult încrederea pe care o au în trupele europene și în aliații europeni. De exemplu, prin desfășurarea unei brigăzi de luptă în Lituania, care este în derulare și va continua să crească în următorii doi ani, am demonstrat că aliații europeni de pe flancul estic sunt, de asemenea, capabili de mult mai mult. Iar aliații din est fac acest lucru din ce în ce mai mult. Prin urmare, așa cum spune NATO, acest lucru nu este neobișnuit.
Întrebare de follow-up, pentru Meyer sau Müller: Cum discută exact guvernul SUA această «revizuire a poziției forțelor» cu guvernul federal german? Credem că nimeni din sfera publică nu are vreo indicație sau idee reală despre ce ne rezervă viitorul în această privință. Știți ceva mai mult despre acest lucru?
Müller: În primul rând, există un proces de planificare a apărării NATO care determină de ce capacități și configurații de trupe are nevoie alianța în cazul unei crize. Acest proces implică o gamă largă de amenințări, într-o abordare la 360 de grade, dar, desigur, și amenințarea principală de pe flancul estic. Pe baza acestui proces, statele membre și NATO elaborează apoi planuri corespunzătoare. După cum știți, anul acesta am avut cerințele NATO în materie de capacități, asupra cărora țările care contribuie cu trupe și aliații au căzut de acord. Pe baza acestui lucru, există, desigur, consultări la diferite niveluri, de exemplu – pot vorbi doar în numele Ministerului Federal al Apărării – la reuniunile miniștrilor apărării și la nivelurile de lucru unde se discută aceste probleme. Totuși, accentul principal se pune pe Ministerul Federal de Externe (al Germaniei, n.r.), deoarece prezența forțelor armate străine în Germania este gestionată în primul rând acolo.
Anunțurile făcute de Pentagon și MApN
Miercuri dimineață, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că România și țările aliate din NATO au fost informate de decizia Statelor Unite privind „redimensionarea” trupelor americane din Europa. Potrivit MApN, „aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați” în România.
„Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american. Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, a transmis MApN.
Anunțul a venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a scris, citând surse americane și europene, că Administrația Donald Trump este pe cale să retragă „mii de soldați” americani din România.
Acum, în România sunt aproximativ 2.000 de soldați ai Statelor Unite, dintre care aproximativ 1.700 sunt la Baza Mihail Kogălniceanu. La Deveselu, unde operează scutul antirachetă Aegis Ashore, sunt în prezent aproximativ 200 de militari americani și peste 100 la Câmpia Turzii, conform informațiilor HotNews.
Ulterior, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a ținut o conferință de presă în care a spus că „nu se vorbește despre o retragere a forțelor americane, ci de sistarea rotirii unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO: Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România”.
Pentagonul (Departamentul american al Apărării sau Departamentul de Război) a transmis și el că reducerea prezenței militare din România „nu reprezintă o retragere a Americii din Europa”, adăugând că, dimpotrivă, este un „semn pozitiv al creșterii capacității europene”.
„Ca parte a procesului deliberat al Secretarului de Război de a asigura o poziție echilibrată a forțelor militare americane, Brigada 2 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate se va retrage, conform programului, la unitatea de bază din Kentucky, fără a fi înlocuită”, a precizat conducerea armatei SUA pentru Europa și Africa.
Brigada legendarei Divizii 101 Aeropurtate a început rotația în primăvară în România pentru nouă luni, după ce au mai efectuat o rotație aici și în 2022. Acum în locul lor nu vor mai veni alți soldați americani. „Aceasta nu reprezintă o retragere a Americii din Europa sau un semnal al diminuării angajamentului față de NATO și articolul 5. Dimpotrivă, este un semn pozitiv al creșterii capacității și responsabilității europene”, a adăugat Pentagonul, într-un scurt comunicat de presă.
