Prima reacție a premierului Ciucă în scandalul privind Canalul Bâstroe. Ambasadorul Ucrainei la București, convocat la Ministerul de Externe

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Premierul Nicolae Ciucă a avut luni o primă reacție în scandalul privind lucrările de dragare făcute de Ucraina, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat luni la Ministerul de Extene, pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări.

Canalul BastroeFoto: Google Maps / HotNews

  • „Astăzi, la Ministerul de Extene va fi prezent ambasadorul Ucrainei, căruia i se va solicita ca autoritățile române sa poata verifica lucrările acolo.
  • Este vorba despreexecutarea unor lucrări care au impact asupra Deltei Dunării.
  • Vom verifica si vom confirma aceste date”, a declarat, luni, Nicola Ciucă.

Întrebat despre impactul concret al lucărilor făcute de Ucraina, premierul a spus că se va putea ști cu exactitate doar când vor fi făcute măsurători de adâncime.

  • „Discuția (cu ambasaorul Ucrainei – n.r.) va fi pentru obținerea aprobării ca mijloacele noastre tehnice sa mearga pe canal și să facă măsurători.
  • Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului, cât și celelalte structuri structuri implicate vor actiona ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene”, a mai spus Ciucă.

Cum se contrazic Ambasada Ucrainei la București și Ministerul ucrainean al Infrastructurii

Sâmbătă, Ambasada Ucrainei la București a transmis că lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite, în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale, și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile.

  • ​„Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală.
  • În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale.
  • În condițiile războiului brutal în desfășurare a Rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, a afirmat ambasada ucraineană.

Ambasada Ucrainei la București a mai susținut că în august 2022 partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din Ucraina, a declarat, pentru Agerpres, directorul executiv al instituţiei, Viorica Bîscă.

„Am reuşit să creştem pentru prima dată adâncimea permisă a navelor în Ucraina independentă”

Vineri, însă, înainte de anunțul Ambasadei Ucrainei în România, Ministerul ucrainean al Infrastructurii a scris pe Twitter că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”.

  • „Prima dată de la independenţa Ucrainei, pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m.
  • Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării şi cifra de afaceri de export a portului.
  • Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar al Dunării împreună cu partenerii noştri europeni”, a scris vineri pe Twitter Ministerul ucrainean al Infrastructurii, potrivit News.ro.
  • „Astfel de dinamici şi problemele încă existente cu exporturile prin porturile maritime fac din dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării o prioritate pentru munca noastră.
  • În cadrul acestei munci şi datorită succesului Forţelor Armate ale Ucrainei în Marea Neagră, am deschis deja gura canalului Bâstroe pentru navigaţie, am crescut potenţialul de transbordare a porturilor.
  • De asemenea, continuăm lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării”, a declarat ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, conform Perild.com.

Publicaţia specializată în ştiri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creştere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăţi logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă şi ar putea îmbunătăţi fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade.

Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2,5 metri, ajungând la 6,5 metri de la început până la kilometrul 77 şi la şapte metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166, unde canalul întâlneşte braţul Chilia, consemnează Agricensus, citând o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.

  • „Am reuşit să creştem pentru prima dată adâncimea permisă a navelor în Ucraina independentă”, a declarat Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru pentru reconstrucţie.
  • „Datorită acestui lucru, vom putea asigura o navigaţie mai eficientă şi mai sigură între Marea Neagră şi fluviul Dunărea, precum şi creşterea fluxului de marfă prin porturile Dunării”, a adăugat Kubrakov.

Schimbările ar putea permite unei părţi a flotei de transport să meargă direct către Marea Neagră prin canalul Bâstroe de pe partea ucraineană şi să reducă presiunea asupra canalului Sulina, care este controlat de autorităţile române.

Înainte de această schimbare, adâncimea redusă nu permitea trecerea navelor încărcate complet, ci doar întoarcerea navelor goale, conform surselor comerciale, creând blocaje şi întârzieri pentru navele încărcate cu cereale pentru export, comentează publicaţia.

De asemenea, se aşteaptă ca navele cu o greutate de până la 10.000 de tone să poată acum trece prin canal, dar în cazul unei astfel de opţiuni, nava ar fi probabil încărcată doar parţial, până la aproximativ 6.000-7.000 de tone, conform lui Pavel Sosnovsky, şeful agenţiei independente de analiză a transportului maritim ISM.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat joi că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii.

spot_imgspot_img