Programul de guvernare pe mediu: se dorește plantarea a 220 milioane puieți forestieri până în 2024, un inventar al urșilor și reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi – Mediu

Programul de guvernare pe mediu: se dorește plantarea a 220 milioane puieți forestieri în perioada 2021-2024, un inventar al urșilor și reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi

Pe partea de protecția pădurilor, programul prevede plantarea a 220 milioane puieți forestieri în perioada 2021-2024, interzicerea exploatării pădurilor în parcurile naționale, protejarea pădurilor virgine, combaterea tăierilor ilegale de pădure, acces public al cetatenilor pietonal si cu bicicleta in toate tipurile de paduri. Documentul mai prevede reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025, finanțarea corespunzătoare a rețelei de monitorizare a calității aerului, inventarul carnivorilor mari (urși).

Ce prevede programul de guvernare pe fiecare domeniu

Păduri

  • Adoptarea unei noi strategii forestiere naționale
  • Acces public al cetatenilor pietonal si cu bicicleta in toate tipurile de paduri;
  • Program multianual Impadurim Romania – Plantarea a 220 milioane puieți forestieri în perioada 2021-2024 – echivalentul a aproximativ 50.000 ha, dar nu mai puțin de 55 milioane puieți/an. Accentul se va pune pe împăduriri în afara fondului forestier național și extinderea acestuia, prin împădurirea terenurilor degradate și înființarea de perdele forestiere de protecție. Bugetul alocat este de 650 de milioane de Euro;
  • combaterea tăierilor ilegale de pădure și a altor practici nelegale din sistemul silvic prin:
  • îmbunătățirea continuă a sistemului de monitorizare SUMAL – sistemul informatic de urmărire a trasabilității materialului lemnos, principalul instrument în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure;
  • utilizarea celor mai noi tehnologii pentru asigurarea integrității fondului forestier – imagini din satelit, utilizarea dronelor, a sistemelor de inteligență artificială, camere video de monitorizare, sisteme de masurare digitala a volumului;
  • întărirea continuă a capacității și reforma structurală a gărzilor forestiere;
  • interzicerea exploatarii padurilor in parcurile nationale (cu exceptia situatiilor de forta majora, de ex calamitati naturale);
  • reforma Romsilva, inclusiv prin realizarea unui audit, si adaptarea obiectivelor de administrare a padurilor, integrand pe langa rolul economic si rolul de utilitate publica a padurilor;
  • programe de împădurire voluntară în masă pe terenuri agricole pentru a preveni eroziunea solului, în zone urbane și suburbane unde emisiile poluante sunt mai mari, precum și în grădini și curți particulare prin oferirea puieților;
  • finalizarea evaluării si punerea sub protecție a pădurilor cu valoare ridicata (păduri virgine ș. a.)
  • continuarea reformei modului de vânzare a materialului lemnos prin vânzarea lui măsurată și nu estimată pentru creșterea treptată a masei lemnoase vândute pe metoda măsurării
  • asigurarea continuității IFN (Inventarul Forestier National);
  • program de sustinere a proprietarilor de terenuri forestiere care au suferit pagube in urma calamitaților naționale.

Ape

  • creşterea rezilienţei la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice; dezvoltarea capacităţii de intervenţie şi răspuns a structurilor responsabile cu managementul situaţiilor de urgenţă;
  • extinderea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare în contextul implementării Directivei Cadru a Apei şi a directivelor subsecvente;


Reciclare și economie circulară

  • Reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025;
  • Utilizarea rațională a resurselor naturale, inclusiv a materialelor considerate astăzi deșeuri, având ca prioritate reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale și naționale prin reintroducerea deșeurilor în economia circulară;
  • Elaborarea Strategiei pentru economia circulară
  • Dezvoltarea sistemului de garantie-depozit pentru ambalaje
  • diacent acestui proiect fanion care introduce garanția pentru ambalaje, demararea unor politic adiacente pentru reducerea aruncării deșeurilor în natură: reglementarea depozitării resturilor din construcții pentru locuințe individuale și afaceri mici, schimbarea schemei de sancțiuni pentru autoritățile locale, care e nefuncțională astăzi.
  • Implementarea directivei privind produsele din plastic de unică folosință

Calitatea aerului și protecția atmosferei

  • Asigurarea în mod continuu a finanțării activității de evaluare a calității aerului înconjurător.
  • Introducerea sistemului de alertă/avertizare prin sms/e-mail în cadrul aplicației software specifice colectării și transmiterii datelor de calitate a aerului furnizate de rețeaua națională pentru avertizarea reprezentanților autorităților de protecția mediului (MMAP/ANPM/APM) în cazul înregistrării unor evenimente/avarii/întreruperi în funcționarea echipamentelor instalate în stațiile sau în situația depășirii unor nivele prestabilite pentru poluanții măsurați de acestea (2020).
  • Demararea proiectului „Îmbunătățirea sistemului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național” în scopul obținerii finanțării nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), aferentă perioadei de programare 2014-2020; Asigurarea finanțării nerambursabile în scopul achiziției de echipamente noi pentru înlocuirea în mod eșalonat a echipamentelor existente în RNMCA (stații/laboratoare/sisteme de gestionare a datelor, echipamente și instrumente care sunt depășite/uzate din punct de vedere fizic);
  • Adoptarea măsurilor necesare pentru integrarea datelor satelitare provenite din serviciul Copernicus pentru monitorizarea atmosferică. In acest sens se va continua colaborarea cu agentiile europene prin Agenția Spațială Română (ROSA) si alte entitati de profil;
  • Întărirea capacității de monitorizare și intervenție a comisarilor Gărzii Naționale de Mediu:
  • Asigurarea serviciului de permanență, 24/24h, pe întreg teritoriul țării și mai ales în aglomerările urbane cu probleme în ceea ce privește poluarea aerului;
  • Întărirea capacității de reacție rapidă prin dotarea echipelor de control cu drone cu sistem de termoviziune, pentru identificarea exactă a eventualelor arderi ilegale de deșeuri sau alte materiale;


Biodiversitate și arii protejate

  • Asumarea țintelor UE prin strategia europeana – 30 % arii protejate si 10 % strict protejate pana in 2030;
  • Audit si reforma ANANP pentru eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate prin reintroducerea societatii civile in activitatea de gestionare a ariilor protejate; implementarea proiectelor INSPIRE si SINCRON; aprobarea regulamentului PN Vacaresti;
  • Ameliorarea sistemului de compensare a proprietarilor din arii protejate;
  • Aprobarea legii ariilor protejate urbane si realizarea rețelei naționale de arii protejate urbane;
  • Evaluarea populatiei de mari carnivori prin metode stiintifice moderne;
  • Creșterea graduală a nivelului de non-intervenție în parcurile naționale și naturale, până la atingerea recomandării IUCN de 75% – inceput in 2021, finalizarea in 2024;
  • Realizarea Listei naționale de specii invazive – termen 2022;
  • Indiferent de tipul de proprietate al pădurii, managementul forestier trebuie să țină cont de cerințele de conservare ale biodiversității. În cazul în care principalul instrument de management forestier, amenajamentul silvic, este întocmit pentru o suprafață inclusă într-o arie protejată, trebuie să se respecte prevederile stabilite în planul de management al ariei (conform Legii 49/2011).


Schimbări climatice

  • actualizarea strategiei naționale privind schimbările climatice. Strategia trebuie să conțină informații privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sporirea reținerilor de carbon în întreaga economie și în sectoare individuale. Implementarea Strategiei se va face prin Planul de acțiune care urmează să fie adoptat.
  • ameliorarea legislației, astfel încât să se asigure un cadru pentru integrarea obiectivelor
  • colaborarea cu toate instituțiile partenere pentru implementarea Planului Național Integrat Energie – Climă (PNIESC), precum și pentru revizuirea acestuia pentru atingerea țintei actualizate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030;
  • îmbunătățirea mecanismului necesar pentru gestionarea sectorului „Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinației Terenurilor și Silvicultură“ (LULUCF), parte a Inventarului Național de Emisii de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), printr-un sistem național permanent de monitorizare, care va conține observații aeriene și terestre, care se vor valida la nivel internațional, în parteneriat cu mediul academic si institutele de cercetare de profil. Astfel, se va evita gestionarea defectuoasă a acestui sector, care va avea un rol important în îndeplinirea obligațiilor de conformare, prin echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu reținerile de carbon; transparentizarea datelor privind calitatea apei, aerului si solului.

Ce se întâmplă cu programele gestionate de Ministerul Mediului

• Programul privind gestionarea deșeurilor – beneficiari persoane juridice de drept privat sau de drept public. Bugetul alocat este 527.000.000 lei. Proiectul de ghid de finanțare este în curs de elaborare la nivelul AFM.
• Stații reîncărcare pentru autostrăzi drumuri europene, naționale (Rețeaua TEN-T) și localități – beneficiari operatori economici. Bugetul alocat: 92 milioane de Lei. Schema de ajutor de stat a fost aprobată de Comisia Europeană, iar proiectul de ghid de finanțare este în curs de elaborare la nivelul AFM.
• Programul privind închiderea depozitelor de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase neconforme, cuprinse în cauza C301/2017 (în condițiile Directivei 1999/31 /CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri). A fost înființată UIP, structură care ar urma să gestioneze proiectele de închidere finanțate din POIM.
• Vom continua programele de succes finanțate din Fondul pentru Mediu, le vom îmbunătăți și adapta tuturor noilor cerințe impuse la nivel european:
• Programul RABLA Clasic – cel mai longeviv program guvernamental de mediu: programul va fi îmbunătățit, în acord cu noile cerințe europene din domeniul mobilității;
• Programul RABLA Plus, destinat achiziției de mașini electrice: este cel mai ambițios program guvernamental de acest gen din UE. Programul va crește etapizat în următorii ani, urmând să fie adaptat gradual la noile evoluții din acest sector;
• Casa Eficientă Energetic – singurul program destinat eficientizării energetice a locuințelor individuale va continua și va fi îmbunătățit cu noi tipuri de echipamente eligibile pentru finanțare
vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse;
• Iluminat Public Ecologic – programul destinat administrațiilor locale, prin care ne propunem înlocuirea sistemelor vechi de iluminat, cu unele moderne, cu consum redus și tehnologii performante, va fi extins în următorii patru ani, astfel încât să poată fi accesat de cât mai multe primării;
• Rețeaua de stații de încărcare pentru vehicule electrice. Prin extinderea acestui program, atât în localități, cât și de-a lungul drumurilor naționale și județene, ne propunem să dezvoltăm cea mai performantă rețea de stații de alimentare din regiune;

• Transport Public Ecologic. Programul va fi extins pentru a da posibilitatea cât mai multor localități din România să ofere locuitorilor un transport public eficient, curat și modern.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *