PSD își alege astăzi, 7 noiembrie, noua conducere iar Sorin Grindeanu este singurul care candidează pentru șefia partidului. El a devenit președinte interimar al PSD după ce Marcel Ciolacu și-a dat demisia pe 20 mai.
„Uniți pentru români. Puternici, doar împreună”, așa se numește programul politic pe care Sorin Grindeanu și echipa lui îl propun social-democraților la congresul care are loc vineri.
Grindeanu, care este și singurul candidat pentru șefia partidului, spune, într-o postare pe Facebook, că odată cu alegerea noii conduceri va începe și „un nou capitol pentru Partidul Social Democrat și pentru România”.
El menționează că noul început se bazează pe responsabilitate, unitate și soluții pentru români și că de azi, PSD începe „recunoaşterea propriului drum”.
La congresul care începe la ora 13:00, vor participa Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta și Marcel Ciolacu – patru dintre foștii președinți ai PSD.
Sorin Grindeanu nu l-a invitat însă pe Liviu Dragnea.
„Nu l-am invitat. E dreptul meu să-i invit sau nu pe foștii președinți. V-am spus cu cine am vorbit. Liviu Dragnea, din declarațiile pe care le-am văzut date chiar de domnia sa, are în continuare anumite restricții de a participa”, a explicat Grindeanu.
Grindeanu a devenit premier la propunerea lui Dragnea
Ascensiunea lui Sorin Grindeanu în politica mare este însă legată de numele lui Dragnea. Actualul președinte interimar al PSD și-a început cariera politică în tineretul PDSR din Timiș. Apoi, a ocupat mai multe funcții la nivel local, precum cea de viceprimar al Timișoarei sau președinte al PSD Timiș. În 2012 a devenit deputat, iar din 2014 până în 2015 a fost ministru al Comunicațiilor în Guvernul Ponta.
Pe 30 decembrie 2016 a fost numit prim-ministru, la propunerea lui Liviu Dragnea, care conducea atunci PSD. La scurt timp după instalarea la Palatul Victoria, Grindeanu și cabinetul său au trecut pe repede înainte proiectele de OUG pentru grațiere și amnistie a unor fapte penale (celebra OUG 13).
Pe 1 februarie 2017 au început cele mai mari mișcări de stradă de după Revoluție. Proteste cu sute de mii de oameni în stradă la București și în întreaga țară. Pe 5 februarie, sub presiunea publică și politică din toată părțile, Grindeanu a făcut un pas înapoi și a abrogat ordonanța, dar tot în acea zi a avut loc și cel mai mare dintre proteste: jumătate de milion de oameni în stradă, dintre care peste 250.000 în Piața Victoriei din Capitală.
Grindeanu a ajuns în scurt timp la cuțite cu Liviu Dragnea. Imediat după, atât PSD, cât și Grindeanu au mai intrat o dată în istorie – ca primul partid care și-a dat jos propriul premier prin moțiune de cenzură.
După plecarea de la Guvern, timp de trei ani, până în octombrie 2020, Grindeanu a fost președinte al ANCOM, acolo unde a avut un venit mediu net lunar de peste 44.000 de lei. Apoi, în 2021 a fost propus ministru al Transporturilor în Guvernul Ciucă. Și-a păstrat același portofoliu și în cele două cabinete conduse apoi de Marcel Ciolacu.
Acum, este președinte al Camerei Deputaților și urmează să fie votat președintele cu puteri depline al PSD.
Familia Vasilescu-Manda, pe poziții cheie
Ca să conducă partidul, Sorin Grindeanu și-a ales 26 de social-democrați din toate regiunile țării, de la miniștri, la eurodeputați, președinți de Consilii Județene sau primari.
Eurodeputatul Claudiu Manda și primarul municipiului Craiova Lia Olguța Vasilescu, care conduc împreună PSD Dolj, una dintre cele mai puternice filiale ale partidului, rămân la vârful partidului. Sorin Grindeanu chiar l-a ales pe Manda pentru a doua cea mai importantă funcție din partid – aceea de secretar general. Funcția a fost deținută de Paul Stănescu timp de 6 ani, din 2019 și până acum. Manda este în prezent vicepreședinte al PSD.
Lia Olguța Vasilescu conduce Asociația Municipiilor din România, deci face parte implicit și din conducerea partidului, potrivit statutului. Ea a devenit mai prezentă la București odată cu venirea lui Grindeanu la conducerea interimară a partidului.
Cuplul Vasilescu-Manda a fost, la rândul său, apropiat de Liviu Dragnea, care a și participat la nunta celor doi, din 2019.
Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda l-au susținut pe Dragnea chiar și atunci când, în 2018, mai mulți lideri PSD i-au cerut acestuia să se retragă printr-o scrisoare internă. Scrisoarea era semnată de Gabriela Firea, Paul Stănescu, Adrian Țuțuianu, Marian Neacșu și Ion Mocioalcă, aflați și atunci la cârma partidului. De fapt, mișcarea era susținută de mai mulți membri ai formațiunii, printre care Marcel Ciolacu și Daniel Băluță.
O parte dintre ei rămăsese alături de Dragnea – printre membrii PSD care l-au susținut atunci pe Dragnea se numărau Doina Federovici (Botoșani), Dragoș Benea (Bacău), Adrian Gâdea (Teleorman), care vor deveni vicepreședinți PSD după congres, împreună cu Claudiu Manda.
La câteva luni după nunta liderilor filialei Dolj, Dragnea a fost încarcerat, iar Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda s-au apropiat de Marcel Ciolacu.
Pentru că Sorin Grindeanu vrea să aducă la conducerea partidului reprezentanți ai cât mai multor filiale, a creat trei noi posturi de prim-vicepreședinți. Numărul acestora va ajunge astfel, în total, la 5, în loc de 2.
Primul astfel de post va fi ocupat de Bogdan Ivan. El vine de la Bistrița, unde a fost consilier al lui Emil Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița, unul dintre liderii influenți din partid. În 2020 a fost ales deputat. Apoi, în 2023 a devenit cel mai tânăr ministru în primul Guvern Ciolacu, unde a primit portofoliul de la Digitalizare. În 2024, în al doilea cabinet condus de Ciolacu, a preluat ministerul Economiei, iar acum în Guvernul Bolojan este ministrul Energiei.
Al doilea prim-vicepreședinte este Victor Negrescu. Aflat la al treilea mandat de europarlamentar, Negrescu a devenit vicepreședinte al Parlamentului European și a fost negociatorul șef al bugetului UE pentru anul 2025.
Marius Oprescu este șeful CJ Olt, fief al PSD, dar și președintele filialei partidului din județ și va deveni al treilea prim-vicepreședinte al social-democraților. PSD Olt a fost condus timp de 10 ani de Paul Stănescu, de care Oprescu este apropiat.
În 2017, Marius Oprescu a fost achitat de magistrații Judecătoriei Slatina într-un dosar în care a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, în urma unui accident rutier în care a fost implicat în toamna anului 2013. Atunci, avocatul familiei bărbatului decedat în accident spunea că Oprescu a încercat mușamalizarea cazului.
Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, rămâne la conducerea partidului, însă de data asta în calitate de prim-vicepreședinte, nu vicepreședinte cum a fost până acum.
Al cincilea post de prim-vicepreședinte va fi ocupat de Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița.
Grindeanu aduce liderii din teritoriu la București
Partidul Social Democrat are în conducere și vicepreședinți care sunt împărțiți fie pe domenii, fie pe regiuni. Sorin Grindeanu le-a mărit și lor numărul. Mai exact, a adăugat patru noi posturi. În loc de 16, acum sunt 20.
Daniel Băluță va retrograda pe poziția de vicepreședinte. Când Marcel Ciolacu era președinte al partidului, Băluță și Grindeanu erau prim-vicepreședinți. La schimb, Băluță a primit conducerea interimară a filialei PSD București, după ce i-a fost cedată de Gabriela Firea. De asemenea, actualul primar al Sectorului 4 a primit susținerea partidului pentru a intra în cursa pentru primăria Capitalei.
Un alt post de vicepreședinte va fi ocupat de Gheorghe Cârciu. El a devenit eurodeputat în urma alegerilor din europarlamentare din 2024. Potrivit Digi24.ro, este unul dintre cinci europarlamentari români care au cele mai multe absențe.
În Guvernul condus de Nicolae Ciucă, Cârciu a fost numit secretar de stat al Departamentului Românilor de Pretutindeni și s-a aflat și la conducerea PSD Diaspora.
El este susținut de Paul Stănescu, unul dintre liderii influenți ai partidului, care a făcut acum un pas în spate. Într-un text publicat în Europa Liberă în 2022, jurnalistul Cristian Andrei, acum la Snoop.ro, a relatat despre cum la o reuniune de pe litoral a social-democraților, care a avut loc la scurt timp după numirea sa la PSD Diaspora, Gheorghe Cârciu „s-a metamorfozat în «ospătarul lui Stănescu» după cum au remarcat mai mulți parlamentari PSD prezenți la eveniment”.
Paul Stănescu și Emil Radu Moldovan nu sunt singurii lideri importanți ai PSD care fac un pas în spate. Marian Neacșu, care a fost până acum vicepreședinte al partidului, cedează locul apropiatei sale Silvia Mihalcea.
Și Gabriela Firea a primit un post de vicepreședintă. După ce în 2023 a fost implicată în scandalul azilelor groazei din Voluntari și Afumați, relațiile Gabrielei Firea cu fostul șef PSD Marcel Ciolacu s-au răcit. Ea și-a dat demisia din funcția de ministru al Familiei pe care o ocupa atunci. În 2024, la alegerile locale, PSD și PNL au ales, inițial, un candidat comun – medicul Cătălin Cîrstoiu. După ce acesta a fost retras din cursă, Firea a devenit candidata PSD.
Până în 2024, Gabriela Firea fusese prim-vicepreședintă a PSD, însă a renunțat la funcție după mai multe negocieri cu Ciolacu, care și-ar fi dorit ca ea să cedeze încă de atunci filiala din București a partidului către Daniel Băluță. Deși nu a fost dispusă să renunțe de bunăvoie la funcția de prim-vicepreședintă, în final a fost nevoită să rămână doar la conducerea PSD București.
Într-o postare recentă pe Facebook, Firea a lansat un atac la Marcel Ciolacu, căruia îi reproșa că, anul trecut, ea a fost „candidatul deocamdată” al PSD pentru Primăria Capitalei.
„Da, cine s-a chinuit să-mi sape mie groapa politică a căzut în ea”, a scris Firea în respectiva postare.
După ce Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei, Firea a devenit eurodeputată. Deși a păstrat în tot acest timp conducerea filialei București, ea a cedat funcția pentru Daniel Băluță, chiar în ziua în care Sorin Grindeanu a anunțat că edilul Sectorului 4 are susținerea PSD București.
Funcții de vicepreședinți au primit și Dragoș Benea (Bacău), Francisk Chiriac (Brăila), Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, eurodeputatul Vasile Dîncu, Andrei Dolineaschi – deputat de București, Marius Dunca (Brașov), Doina Federovici (Botoșani), Adrian Gâdea (Teleorman), Aladin Georgescu (Mehedinți), Romeo Lungu (Buzău), Laurențiu Nistor (Hunedoara), Constantin Rădulescu (Vâlcea), Gheorghe Șoldan (Suceava), Adriana Tușa (deputată de București), Gabriel Zetea (Maramureș) și Dumitrița Gliga (Mureș).
