Iata-l nonsalant, curtenitor, spilcuit si de bon ton !
Complice al fanteziei ce hoinareste pe bulevardele pariziene, prin cafenele stilate si bistrouri cochete, reverentios isi declina identitatea : «lacas pantagruelesc respirand prin plamanii Bucurestilor mireasma Parisului, cavaler de onoare al gastronomiei internationale sunt cuptorul fermecat si fantana minunata pentru tine, drumetule flamand si insetat ; poposeste la masa mea si desfata-te cu bucatele mele. Toarna-ti o cupa din licoarea zeilor, si onorat sa-ti fiu gazda te voi omeni cum stiu mai bine si-ti voi lasa mereu deschisa usa mea asa ca tu, mon cher, sa stii ca pe acest pamant exista un loc in care vei fi intotdeauna binevenit si bineprimit ».
