Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) a analizat 144 de incidente suspecte cu drone petrecute în ultimii ani în mai multe țări europene. Cercetătorii au concluzionat că Moscova este cea care a coordonat o campanie amplă de supraveghere a unor obiective militare, folosind aparatele fără pilot, timp de 18 luni, scrie The Guardian.
Kremlinul este acuzat că a desfășurat o amplă acțiune de spionaj care a vizat timp de un an și jumătate situri militare din Marea Britanie, Franța, Belgia și Olanda și alte țări.
Serviciile de informații ruse au operat cu „un grad mare de impunitate”, lăsând autoritățile europene nepregătite și confuze, a afirmat o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice, un think-tank cu sediul la Londra.
Dronele au fost observate în mod repetat deasupra unor baze aeriene și aeroporturi, însă niciuna nu a fost capturată sau doborâtă. Acest fapt a scos la iveală un eșec strategic al apărării antiaeriene NATO care a fost recunoscut discret în întreaga Europă, potrivit experților.
Printre obiectivele vizate s-au numărat baza RAF Lakenheath din Suffolk, Regatul Unit, pregătită pentru a găzdui arme nucleare americane, și baza submarinelor nucleare franceze de la Île Longue, în Bretania. Aceste locații au fost survolate de drone neînarmate despre care se crede că au fost lansate de pe mare, potrivit The Guardian.
Guvernele europene au fost reticente în a acuza direct Rusia pentru aceste incidente, însă Charlie Edwards, cercetător principal în cadrul IISS, a declarat că „fiecare guvern cu care am discutat a spus că susține publicarea raportului”.
Baze ale Forțelor Aeriene SUA, vizate de drone
Mai multe incidente au avut loc începând cu finalul lui 2024.
Drone neidentificate au zburat la joasă altitudine deasupra bazelor RAF Lakenheath, RAF Fairford din Gloucestershire și a cel puțin altor două baze ale Forțelor Aeriene ale SUA din Anglia la sfârșitul lunii noiembrie 2024.
Arme nucleare americane au fost aduse la Lakenheath în iulie 2025.
Dronele ar fi putut fi controlate de pe petrolierul Seasons 1, aflat în Marea Nordului, în apropiere de Essex, sau de pe nava cargo Hav Dolphin, care se îndrepta atunci spre portul Hull, au concluzionat cercetătorii IISS.
Hav Dolphin a fost suspectată ulterior și de implicarea în apariția unor drone de supraveghere deasupra unei baze de submarine din nordul Germaniei, în mai anul următor.
Un elicopter al poliției a încercat, la un moment dat, să urmărească dronele care intrau în spațiul aerian britanic, însă s-a retras din motive de siguranță. Utilizarea unui laser antidronă „a fost propusă, dar în cele din urmă nu a fost pus în aplicare”, se arată în raport.
Incidente în Franța, Belgia, Olanda
Raportul prezintă și alte evenimente, cum este cel de la baza Île Longue din Franța din decembrie 2025. Atunci, cinci drone au fost detectate deasupra bazei, unde este amplasat arsenalul francez de rachete nucleare lansate de pe submarine.
Trei nave din flota fantomă asociate Rusiei se aflau atunci la 100–200 km de coastă, iar Hav Dolphin era la aproximativ 350 km distanță, în apropierea Insulei Wight.
Au avut loc incursiuni ale dronelor și în perioada noiembrie-decembrie 2025 deasupra bazelor aeriene Kleine-Brogel din Belgia și Volkel din Olanda, unde sunt stocate arme nucleare americane.
În același timp, nave ale flotei fantomă asociate Rusiei se aflau în apele internaționale ale Mării Nordului.
Cum a folosit Rusia flota fantomă
Raportul spune că dronele au fost probabil lansate de pe vapoare care navigau fără a transmite semnale de localizare în apropierea coastelor statelor vizate.
Alte nave ar fi servit drept platforme de recuperare sau relee de semnal, utilizând tehnici de control al dronelor dezvoltate inițial în timpul războiului din Ucraina.
„Evaluarea noastră este că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie coordonată cu UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) deasupra Europei”, a declarat Edwards. Campania ar fi vizat peste 12 state NATO și Irlanda.
Edwards susține despre campanie că a reprezentat „o serie de succese tactice pentru Kremlin” și „un eșec strategic al apărării aliate”, deoarece sistemele de apărare au fost concepute pentru amenințări militare convenționale, nu pentru drone mici, ieftine și care zboară la altitudine redusă.
Se consideră că motivele Rusiei au inclus supravegherea obiectivelor nucleare, analiza militară generală, monitorizarea logisticii și a lanțurilor de aprovizionare, precum și „uzura economică și războiul psihologic”, potrivit lui Charlie Edwards.
Numărul operațiunilor de supraveghere cu drone în Europa a atins un vârf anul trecut, cu peste 30 de incidente în septembrie și din nou în noiembrie, cele mai multe fiind raportate în Germania. Acestea par să fi scăzut după ce marinele europene au început să captureze nave ale flotei din umbră în 2026.
Nu ipoteză, ci ,,practică operațională”
Alte incidente includ o serie de apariții ale dronelor în Danemarca, în septembrie 2025, care au dus la închiderea aeroportului din Copenhaga și a altor aeroporturi din țară.
Patru petroliere ale flotei fantomă se aflau în apropiere la acel moment, inclusiv Boracay, capturat de comando-uri franceze patru zile mai târziu.
Boracay a fost eliberat câteva zile după aceea, însă percheziția a arătat că nava avea un căpitan chinez și doi cetățeni ruși angajați de Moran Security Group, o companie militară privată rusă.
„Identificarea celor doi contractori militari privați ruși a confirmat militarizarea petrolierelor ale flotei din umbră, nu ca ipoteză, ci ca practică operațională”, se afirmă în raportul IISS, care sugerează că operațiunea ar fi fost coordonată de GRU, principalul serviciu de informații militare externe al Rusiei.
Cercetătorii au sugerat, de asemenea, că patru drone au fost observate zburând deasupra unei nave a marinei irlandeze. Acestea se îndreptau spre coastă în decembrie 2025, chiar în seara de după vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Atunci, Nava Vezhen, de origine malteză, se afla la aproximativ 50 km nord-vest de Dublin.
Autoritățile suedeze reținuseră această navă și în ianuarie 2025 în legătură cu avarierea unui cablu submarin de fibră optică. Însă, au eliberat-o, considerând că acțiunea a fost neintenționată.
