Science Report: De ce nu au voie copiii să voteze? Care este legătura între furtunile de zăpadă și încălzirea globală? Ia mai lăsați schiatul, că faceți risipă de apă!

​De ce nu au voie copiii să voteze? ● Care este legătura între furtunile de zăpadă și încălzirea globală? ● Ia mai lăsați schiatul, că faceți risipă de apă!

protestFoto: Cpenler | Dreamstime.com

De ce nu au voie copiii să voteze?

Oricât de stupidă ar părea o astfel întrebare, dacă stai să analizezi părerile pro și contra ale celor de la The Conversation, s-ar putea să ai surprize de logică. Ideea este că un raport ONU, lansat în anul 2020, susținea că, măcar în Marea Britanie, vocile copiilor nu sunt ascultate, iar nevoile acestora sunt ignorate, mai ales în contextul pandemiei Covid.

Plecând de la ideea asta, s-au luat în calcul principalele motive pentru care copiilor le este interzis să voteze. Spre exemplu, prima pe listă, lipsa lor de informare. Bun argument! N-are de unde să știe ăla mic ce se întâmplă la conducere. Da! Dar adultul știe? În Marea Britanie, că tot se pomenise de ea, 35% dintre alegători nu au habar cine este reprezentantul lor local. Cât despre americani, 59% nu știu cine e guvernator în statul lor, iar 44% nu știu nici măcar să menționeze o aripă a guvernului. Ceea ce îi cam pune în aceeași ligă cu juniorii.

Un alt argument ar fi că votul minorilor ar duce la haos politic. Acum, având în vedere scena geopolitică actuală, parcă îți vine să vezi și cum ar fi cu broscuța Om Nom la conducere, sau cu trenulețul Thomas. Sigur ar fi mai puține conflicte. Am zis, n-am dat cu apă fiartă!

A treia motivație este lipsa discernământului și a incapacității de a face legătura între cauză și efect. Mai exact, un individ ar trebui întâi să aibă dreptul de a se căsători, de a se înrola, a consuma alcool sau tutun. Nu de alta, dar se prezumă că, la vârsta la care ar avea drepturile astea, ar avea și puterea de discernământ între bine și rău. Teoretic, da! Practic, câți adulți sunt conștienți de acțiunile lor și de efectele pe care le produc?

Acum, având în vedere că discuția e mult mai amplă și că argumente pot fi aduse și pro, dar și contra, mai spunem că, din anul 2011, Austria a devenit prima țară europeană care a coborât vârsta legală pentru votanți la 16 ani. Scoția a făcut același lucru în 2014. Și nu sunt singurele. În fapt, o listă a țărilor în funcție de vârsta la care se poate vota găsiți aici.

Care este legătura între recentele furtuni de zăpadă și încălzirea globală?

Pe fondul furtunilor de zăpadă care au afectat SUA în ultima perioadă, sau a depunerilor record de zăpadă din Rusia, probabil că mulți s-ar lua de după umeri cu Donald Trump și ar spune că încălzirea globală e doar un mit. Lor le dârdâie dinții în gură printre troiene, iar lumea științifică o ține langa cu încălziri și alte brașoave. Ca să nu se ajungă la astfel de situații, climatologii de la Universitatea din Pennsylvania vin cu explicația. Spre exemplu, există așa numitul „efect de lac”.

Ce înseamnă asta? Înseamnă cu un corp de apă, vezi cazul Marilor Lacuri sau al vreunui ocean, care are o temperatură mai ridicată decât în mod normal, intră în contact cu aerul rece care se deplasează din zona arctică. Pe scurt, cu cât mai caldă este apa, cu atât mai multă umezeală este în aer, respectiv cu atât mai multă zăpadă le va cădea americanilor, canadienilor, rușilor și altora în cap. Simplu, nu? De asta, pentru o vreme, o să tot vedeți căderi masive de zăpadă în zona nordică.

O altă cauză ar fi așa numitul vortex polar, despre care s-a tot vorbit în ultima vreme. Vortexul ăsta este o masă mare de aer rece, situată în stratosferă, care își face de lucru pe deasupra Polului Nord. Când nu își mai face de lucru așa cum ne fusese vorba, adică începe să slăbească, el începe să capete forme neregulate, ovoidale, și atunci lasă loc maselor de aer cald din sud, respectiv aerul rece se deplasează înspre zonele sudice.

Iar asta se traduce prin ceea ce vedeți voi azi la TV și în presă că se întâmplă pe la americani, cu furtunile alea de te găsesc arheologii ca pe mamuți în permafrost. Evident, fenomenele sunt complexe, au multe aspecte, iar cercetătorii încearcă să le dea de cap, că nici ei nu le știu încă pe toate. Ideea era să nu faceți și voi ca Donald Trump!

Ia mai lăsați schiatul, că faceți risipă de apă!

Dacă unii au zăpadă să își pună și în cap, și chiar dacă nu și-o pun ei, tot în cap le cade, vezi cazul rușilor și americanilor, alții se plâng că trebuie să renunțe la pârtiile de schi, dată fiind lipsa acută de zăpadă. Climatologii v-au spus că e haos, dar voi… nu și nu!

În cazul de față vorbim despre elvețieni. Cică au ajuns ăștia să bage milioane de franci elvețieni în instalații pentru producerea zăpezii artificiale, ca să nu transforme pârtiile în locuri de pășunat. Spre edificare, cercetătorii de la Universitatea din Basel au studiat problema și iată ce le-a dat pe hârtie.

Date fiind temperaturile tot mai mari din perioada iernilor din ultima perioadă, ca să garanteze un sezon de minim 100 de zile de schi în Alpii elvețieni, proprietarii de pârtii din zonă trebuie să apeleze tot mai mult la instalațiile pomenite, pentru a produce zăpadă artificială. Iar asta înseamnă un consum uriaș de apă.

Câtă apă? Păi, în anii care vor urma, se estimează că va crește consumul cu vreo 80%. Mai exact, de la 300 de milioane de litri cât se consumă în prezent, la 540 de milioane de litri. În cât timp? Ca la vreo 30 de ani.

Treaba e că, deocamdată, elvețienii își permit să risipească undeva la 200 de milioane de litri anual. Restul trebuie adunat din alte surse. Iar de pe la jumătatea secolului care, apropo, nu e foarte departe, s-ar putea să mergeți la plajă, nu la schi, prin Alpi, că nu vor mai avea nici ei de unde să facă atâta debandadă și risipă.

Ah, și mai era ceva. În cazul acesta, dacă tot aveți de gând să faceți de capul vostru și să mergeți la schi în Elveția, vedeți că prețurile cresc exponențial cu consumul ăla de apă, că doar nu va pierde investitorul elvețian pe motiv că sunteți voi simpatici, de viață, din România.

Sursa foto: Dreamstime.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *