Ministru Justiției, Radu Marinescu, a vrut să afle cum vor aborda viitorii șefi ai DNA problema scurgerilor de informații din dosarele penale în spațiul public, înainte ca acestea să ajungă în instanță. Radu Marinescu i-a chestionat pe doi dintre candidați, însă nu și pe actualul șef al DNA, Marius Voineag, care luni a susținut interviul pentru funcția de adjunct al procurorului general. Întrebarea sensibilă nu a fost adresată nici Cristinei Chiriac, șefa DNA Iași, care candidează pentru funcția de procuror general, deși chiar dintr-unul dintre dosarele instrumentate de ea – cazul Buzatu – informații din anchetă, inclusiv filmarea flagrantului, au fost făcute publice înainte ca dosarul să ajungă la judecători.
Susținerea interviurilor de către procurorii care candidează la șefia marilor parchete a atins marți un subiect sensibil, care a stârnit ample discuții în spațiul public: scurgerile de informații din dosarele penale, cel mai vizat parchet, în acest sens, fiind DNA.
Actualul șef DNA, Marius Voineag, afirma recent la un podcast că în mandatul său nu a fost adeptul telejustiției și că nu a existat abordarea show-off, așa cum se întâmpla în cazul predecesorilor săi.
Cazurile Dumitru Buzatu, Nelu Tătaru, Fănel Bogos, Piedone sunt doar câteva dintre cele în care interceptările realizate de procurorii DNA au apărut în spațiul public înainte ca dosarele să ajungă la judecătorul de drepturi și libertăți. În dosarul Buzatu, instrumentat chiar de procuroarea Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, care candidează în prezent la șefia Parchetului General, a fost făcută publică inclusiv filmarea flagrantului. Avocații lui Buzatu au criticat scurgerea de informații.
„Este o problemă de imagine a DNA”
Marți, ministrul PSD al Justiției l-a întrebat pe procurorul DIICOT Vlad Grigorescu, care candidează pentru șefia DNA, despre scurgeri de informații din anchete în spațiul public. „Ce măsuri propuneți?”, a întrebat Marinescu.
„Este o problemă de imagine a DNA, pentru că creează percepția de justiție publică, de politizare a actului de justiție, ceea ce nu e normal. Digitalizarea este un mecanism prin care se poate securiza informația la nivelul DNA”, a răspuns Grigorescu.
Ulterior, întrebarea a fost adresată și Tatianei Toaderi, adjuncta șefului DNA, candidată la rândul său la șefia instituției.
Toader precizase în prezentarea din fața comisiei că, în timpul mandatului său, a actualizat procedurile privind mecanismul de prevenire a scurgerilor de informații.
Când ministrul Marinescu a întrebat-o de percepția publică față de scurgerile de informații din dosarele DNA, Tatiana Toader a admis că astfel de situații aduc deservicii direcției.
Toader a anunțat drept „măsură de prevenire” implicarea mai activă a Biroului de presă a DNA. Concret, responsabilii cu comunicarea publică a DNA să identifice în spațiul public informații care apar din dosarele DNA și să afle parcursul acestora. Toader a precizat că pe această temă, la nivelul DNA, au fost discuții și cu avocații, lăsând să se înțeleagă că unele informații ar fi fost scurse în presă de avocați.
Luni, când au susținut interviurile candidații la șefia Parchetului General, între care șeful DNA, Marius Voineag, ministru Marinescu nu l-a întrebat cum a fost posibiă scurgerea de informații din dosarele DNA în timpul mandatului său și nici cum se raportează la această problemă. Întrebarea nu i-a fost adresată nici șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, și nici procurorului Viorel Cerbu, adjunctul lui Voineag, care candidează la șefia DNA.
Procurorii DNA, apărați de CSM
Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii a luat apărarea procurorilor DNA, pe fondul criticilor apărute în spațiul public în urma scurgerilor de informații din dosarul Piedone.
„Prevederile legislative actuale au facilitat, în mod nedorit, un acces extins la conținutul unor acte procesuale în momente în care ancheta este nepublică. Mai mult decât atât, comunicarea actelor procesuale ”in extenso” unor entități care, în principiu, nu au legătură directă cu cauza penală a facilitat deseori scurgerea unor informații nepublice în presă sau pe rețele de socializare. În astfel de cazuri, justiția beneficiază de instrumente interne de reglare, în acest moment Inspecția Judiciară verificând modul în care au ajuns în spațiul public fragmente din actul procesual emis de procurorul de caz. Până la finalizarea verificărilor, orice alte concluzii vehiculate în spațiul public apar ca fiind lipsite de fundament”, preciza CSM într-un comunicat.
Criticile în spațiul public, în cazul Piedone, au fost amplificate de faptul că intercepările făcute publice conțineau aspecte de țineau de viața privată a fostului primar.
„Trebuie să existe o diferență certă între modul în care acte din dosare penale ajung în spațiul public și modul în care aceste acte sunt întocmite. Abordarea procurorului de caz privind materialul probator, inclusiv din perspectiva oportunității, nu ar putea face obiectul unei dezbateri publice reale în acest stadiu al anchetei penale, relevanța unor aspecte reținute în actele procesuale, inclusiv a celor care, în aparență, privesc viața privată, putând fi evaluată doar la finalizarea anchetei. În condițiile în care legea prevede suficiente instrumente de verificare, inclusiv pe parcursul anchetei penale, orice altă analiză, care nu ia în considerare ansamblul probator, ar putea părea lipsită de obiectivitate”, mai spunea CSM.
