Șeful DNA: Amendamentul care permite și unui judecător să fie numit procuror general, dat cu dedicație. Suntem suprinși și revoltați / Ce spun procurorul general și procurorii din CSM

​Amendamentul adoptat miercuri la legile justiției care prevede ca la conducerea Parchetului General să poată fi numit nu doar un procuror, ci și un judecător este unul dat cu dedicație, care încalcă atât Constituția, cât și principiul separării carierelor, a declarat pentru HotNews.ro șeful DNA, Crin Bologa. Prevederea este contestată și de către procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii, dar și de procurorul general Gabriela Scutea.

Crin Nicu Bologa, procurorul-șef al DNAFoto: Agerpres

Amendamentul care prevede că la conducerea Parchetului General ar putea fi numit nu doar un procuror, ci și un judecător a fost discutat „în ultima clipă”, fiind depus de Ibram Iusein de la minorități și adoptat cu voturile PSD și PNL.

Șeful DNA: “Am fost surprinși și suntem în continuare surprinși și revoltați”

Șeful DNA spune că, alături de procurorul general, de șeful DIICOT și de președinta ICCJ, a participat, miercuri, la ședința comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiției în care a fost adoptat acest amendament, toți fiind “suprinși și revoltați”.

  • “Eu sper ca acest amendament să fie înlăturat sau modificat astfel încât numai un procuror în funcție să poată fi numit procuror general al României. Într-adevăr, trebuie să aibă 15 ani vechime, conform legii, cum este și acum, dar la data numirii în funcția de procuror general este esențial să fii procuror, pentru că în Constituție se prevede că Ministerul Public funcționează prin procurori în cadrul parchetelor.
  • Am fost acolo ieri, alături de procurorul general, procurorul șef al DIICOT, președinta Înaltei Curți, și am rămas surprinși în momentul în care s-a adoptat acest amendament introdus de un reprezentant al minorităților care a fost așteptat trei zile ca să îl susțină.
  • Suprinzător, când s-a supus la vot a și fost votat”, a declarat Crin Bologa pentru HotNews.ro.

Șeful DNA consideră că amendamentul a fost dat “cu dedicație” și speră să fie înlăturat:

  • “Eu cred că este un amendament intuitu personae, adică cineva s-a gândit la o anumită persoană, judecător, pe care o consideră potrivită să fie procuror general al României. Da, este un amendament cu dedicație.
  • Sper că va fi înlăturat pentru că procurorii sunt foarte uniți când este vorba despre nerespectarea Constituție.
  • În afară de Constituție, există și principiul separării carierelor, introdus la solicitarea judecătorilor, care a început să fie încălcat însă.
  • Judecătorii din sectia pentru judecători au început să desemneze procurori să facă anchete, la SIIJ (Secția specială), de exemplu , în timp ce procurorii din Secția pentru procurori a CSM nu mai au nicio atribuție în ceea ce privește cariera judecătorilor.
  • Deci niciodată un procuror nu va putea fi numit președinte de tribunal, de judecătorie, de curte de apel, și așa este firesc. La momentul numirii este esențial să provii din categoria profesională respectivă, pentru că știi cum funcționează lucrurile. Ca să fii procuror general, este necesară și experiență managerială de parchet.
  • Am fost surprinși toți de acolo și suntem în continuare surprinși și revoltați”.

CSM: “Selecţia candidaţilor în vederea numirii procurorilor în funcţiile înalte trebuie să fie făcută exclusiv din rândul procurorilor”

Și procurorii din Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii contestă acest amendament care le-ar da posibilitatea și judecătorilor să ocupe funcția de procuror general al României:

  • “Subliniem că, în acord cu recomandările M.C.V., ale Comisiei de la Veneţia şi principiul legal al separării carierelor susţinut de întreg corpul magistraţilor, selecţia candidaţilor în vederea numirii procurorilor în funcţiile înalte trebuie să fie făcută exclusiv din rândul magistraţilor procurori.
  • Reamintim că iniţiative legislative similare introduse prin O.U.G. nr. 7/2019 au generat reacţii de respingere din partea magistraţilor.
  • Fără a nega dreptul Parlamentului de a legifera, ne exprimăm încrederea că până la finalizarea procesului legislativ propunerea în discuţie nu va fi însuşită, pentru ca astfel, viitoarele reglementări să contribuie în mod real la eficientizarea activităţii Ministerului Public”.

Procurorul general: “Votul s-a dat fără o prezentare a rațiunii amendamentului”

Și procurorul general Gabriela Scutea a reacționat, spunând că o astfel de modificare ridică semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce privește conformitatea cu prevederile constituționale.

Redăm integral punctul de vedere transmis HotNews.ro de către procurorul general:

  • “Practic, amendamentul înlocuiește sintagma “dintre procurorii care au o vechime …” cu sintagma “dintre magistrații care au o vechime…”, sensul diferit al termenilor fiind neechivoc.
  • Constituția în art.131 alin.2 prevede în mod expres că Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, o astfel de modificare ridicând semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce privește conformitatea cu prevederile constituționale.
  • Lucrările Comisiei, specifice dezbaterii parlamentare, au fost într-o atmosferă de lucru pozitivă, în ansamblul lor. Dar discutarea acestor amendamente s-a amânat succesiv din ziua 1 până în ziua 3 a dezbaterilor (pe legea privind statutul judecătorilor și procurorilor), iar astăzi autorul amendamentelor nu s-a prezentat, solicitând Comisiei ca amendamentele să fie examinate în acest fel.
  • Votul s-a dat fără o prezentare a rațiunii amendamentului. Tocmai în cazul unei legi care privește justiția, imperativul elaborării de politici evidence-based a fost ignorat.
  • În privința fondului modificării aduse, deși din 2018 pentru judecători și procurori s-a consacrat principiul separării carierelor, acestuia nu i s-a mai dat relevanță de către parlamentari.
  • La nivelul acestei funcții, nu este importantă doar pregătirea teoretică solidă, pe care nu o negăm pentru colegii judecători. Procurorul general trebuie să facă parte din cultura instituțională a Ministerului Public, să fie în măsură să dea orientări coerente în raport de activitatea parchetului și să aibă acea experiență care să îi permită să depisteze și să îndrepte practici neconforme rolului și misiunii MP.
  • Întrucât proiectul a fost în dezbatere publică din 2020 și au fost organizate adunări generale pentru consultarea judecătorilor și procurorilor, în acest moment consider că este necesar ca adunările generale să își exprime punctul de vedere asupra acestor prevederi, de maximă importanță pentru Ministerul Public.
  • Să avem în vedere că Procurorul General reprezintă Ministerul Public, face parte din cultura instituțională a acestuia și este cel care coordonează și stabilește politici pentru întreaga instituție”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *