După un an de pandemie, recunoaștem – suntem temători. Viitorul este incert pentru locurile noastre de muncă și pentru starea de sănătate, așa că teama își face simțită prezența. Însă frica de dentist era aici de dinainte. Atât copiii, cât și adulții fug de cabinetul stomatologului din cauza temerii: dacă o să mă doară?
Sub umbrela unei frici care e cu noi de ani de zile, controlul bianual se transformă într-o vizită la stomatolog efectuată odată la 3 sau chiar 4 ani. Dr. Cristina Munteanu, doctor-empatie la o clinică stomatologică din București, vorbește despre cum ne împiedică anxietatea să avem nu doar un zâmbet sănătos, ci și o stare generală de sănătate bună.
De ce apare frica de cabinetul stomatologului
Un studiu IPSOS arată că 80% dintre români au probleme dentare, dintre care 49% nu au vizitat stomatologul în ultimul an, în ciuda durerii sau a gingiilor inflamate. Cauza principală? Frica psihologică pe care ne-o impun experiențele traumatizante din trecut sau poveștile pe care le auzim la ceilalți – însă când anxietatea ne împiedică să avem o bună sănătate orală, trebuie să luăm măsuri.
„Trăim în haloul unor amintiri la limita cruzimii atunci când vine vorba de controlul stomatologic. Adevărul este că, atunci când ți-au fost obturate canalele în viu, fără anestezie, ți s-au făcut extracții, la fel, în viu, la dublu – da, știu un asemenea caz – rămâi cu o teamă psihologică de dentist. Pentru o societate precum cea românească în care, conform unui studiu realizat de GSK Consumer Healthcare în anul 2014, majoritatea românilor nu se spală pe dinți seară, ci doar dimineață, pentru că identifica periajul dentar cu momentul de pregătire pentru interacțiune socială, văzându-l ca un act estetic (așa cum este aranjarea părului sau machiajul înainte de a ieși din casă), decât unul pentru propria sănătate., frica de dentist e un subiect care ar trebui să ne preocupe mai mult. De ce refuzăm să mergem la dentist? Este frica un motiv?” – dr. Cristina Munteanu, doctor-empatie
Studiile au găsit o conexiune între nesiguranța și anxietatea generală și teama de dentist – dacă te identifici ca o persoană anxioasă și paranoică, vei fi, cel mai probabil, sceptic și în ce privește vizita la dentist. Controlul periodic în cabinetul stomatologic a devenit un mod de procrastinare – evităm să mergem la dentist pentru că, psihologic, asociem zgomotul produs de ustensile cu pericolul. 75% din populația lumii suferă de odontofobie – teama de dentist – și ignoră problemele dentare până când acestea ajung insuportabile.
Un abces dentar sau o durere de măsea nu sunt, așa cum am crede, firești, și nici nu trec de la sine, ele au nevoie de diagnostic și tratament corespunzător. Frica de seringi, de anestezie și de freza dentară ne împiedică să avem o sănătate orală corespunzătoare, iar sub umbrela pandemiei, când cavitatea orală este mai vulnerabilă ca niciodată, sănătatea noastră generală poate fi sever afectată.
„Sunt adepta empatiei, am văzut că prin cele 40 de secunde de vorba bună mă conectez cu pacientul și reușesc să stabilesc puntea primordială pentru un tratament reușit – încrederea.” – Dr. Cristina Munteanu, doctor-empatie
Părinți temători, copii temători
Ca oameni, suntem ființe sociale care învață și deprind obiceiuri de la oamenii din jurul nostru. Frica de dentist a celor mici provine, în cele mai multe dintre cazuri, din frica de stomatolog a părinților – dacă părinții sunt înspăimântați de stomatolog și nu îl vizitează frecvent, cel mic va înțelege că acesta este modelul corect pe care trebuie să îl adopte; când va fi dus la stomatolog doar atunci când îl doare măseaua, deja a deprins un obicei greșit: mersul la stomatolog doar atunci când experimentăm durere este prea târziu. Durerea ne avertizează că ceva deja nu funcționează conform în organismul nostru, motiv pentru care nu este suficient să mergem la dentist doar când ne dor măselele.
Nu e bine să ajungem în momentul în care măseaua doare. Ba mai mult, acesta e unul dintre miturile cele mai răspândite. Problemele dentare nu încep cu durere. De exemplu, 80% din cazurile de parodontoză sunt provocate de placă bacteriană produsă de o tehnică de periaj incorectă și de acumularea acesteia de-a lungul întregii zile. Așadar, răspunsul corect pentru întrebarea de mai sus este: venim la fiecare sase luni la control. Tratamentele nu sunt scumpe dacă respectăm principiile prevenției și profilaxiei. – Dr. Cristina Munteanu, doctor-empatie
Cum gestionăm frica de dentist
Odontofobia poate fi gestionată și ținută sub control, întrucât teama trebuie depășită pentru ca sănătatea orală și cea generală să se îmbunătățească. Pentru a gestiona relația noastră cu anxietatea față de mersul la stomatolog, putem pune în aplicare o serie de bune-practici:
- stabilește o întâlnire cu stomatologul tău în care să îi povestești deschis despre temerile tale; asta îl va ajuta să înțeleagă mai îndeaproape nevoile tale;
- caută un dentist în care să ai încredere și cu care să simți că poți forma o conexiune pe termen lung;
- nu amâna vizitele la dentist doar pentru că „durerea este suportabilă”;
- pune-i dentistului tău întrebări, pentru a te familiariza cu ce urmează să se întâmple;
- dacă copilului tău îi este frică de dentist, ia-l cu tine de fiecare dată când mergi la consult și descrie-i ce urmează să se întâmple.
Dental anxiety – anxietatea cu privire la mersul la stomatolog – afectează atât adulții, cât și copii, iar asta îi împiedică să aibă parte de consultații periodice și tratamente corespunzătoare, fie că vorbim de obturații, aparat dentar sau tratamentul unor afecțiuni stomatologice. Dar amânarea vizitelor la dentist nu face decât să agraveze nu doar sănătatea orală, ci și starea generală de sănătate – cavitatea orală este portalul prin care în organism pot intra o serie de microorganisme și bacterii cu impact negativ asupra sănătății noastre.
Frica de dentist poate fi ținută sub control, iar vizita la stomatolog poate deveni, în scurt timp, o reală plăcere – însă aici intervine și specialistul de cealaltă parte a baricadei: stomatologia reală nu se poate face decât prin empatie, pentru că un dentist nu tratează doar o cavitate orală, ci un Om cu întrebări, frici și neliniști care trebuie acoperite.
