SUA vor începe să desfăşoare arme cu rază lungă de acţiune în Germania în 2026 / „Cele mai puternice din 1980”, spun experții

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Rachetă de croazieră Tomahawk, Foto: PAUL(PIBS)DAVIES / Alamy / Alamy / Profimedia

Rachetă de croazieră Tomahawk, Foto: PAUL(PIBS)DAVIES / Alamy / Alamy / Profimedia

Statele Unite vor începe să desfăşoare arme cu rază lungă de acţiune în Germania în 2026, într-un efort de a-şi demonstra angajamentul faţă de NATO şi faţă de apărarea europeană, au anunţat miercuri cele două state într-o declaraţie comună, relatează News.ro citând Reuters.

Statele Unite au în pregătire „desfăşurări temporare”, pentru staţionarea pe termen mai lung, a unor astfel de capacităţi, care vor include SM-6, rachete de croazieră Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare care au o rază mai mare decât capacităţile actuale din Europa, au declarat cele două ţări.

„Statele Unite vor începe în 2026 desfăşurări episodice ale capacităţilor de foc cu rază lungă de acţiune ale forţei sale operaţionale multidomeniu în Germania, ca parte a planificării staţionării pe termen lung a acestor capacităţi în viitor. Atunci când vor fi pe deplin dezvoltate, aceste unităţi convenţionale de foc cu rază lungă de acţiune vor include arme SM-6, Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare, care au o rază de acţiune semnificativ mai mare decât actualele arme de foc terestre din Europa. Exercitarea acestor capacităţi avansate va demonstra angajamentul Statelor Unite faţă de NATO şi contribuţia lor la descurajarea integrată europeană”, arată un comunicat publicat de Casa Albă „în urma discuţiilor purtate înaintea summitului NATO” de guvernele Statelor Unite şi Germaniei.

În afară de modernizarea din ultimii ani a bombelor nucleare americane din Europa, aceste arme vor fi cele mai puternice arme americane desfăşurate pe continent începând cu anii 1980, spun experţii.

Rachetele terestre cu o rază de acţiune mai mare de 500 de kilometri au fost interzise până în 2019 de Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară (INF), semnat de fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul preşedinte american Ronald Reagan în 1987.

A fost prima dată când cele două superputeri ale Războiului Rece au convenit să îşi reducă arsenalele nucleare şi au eliminat o întreagă categorie de arme. Aliniindu-se semnatarilor, Germania, Ungaria, Polonia şi Republica Cehă şi-au distrus rachetele în anii 1990, fiind urmate ulterior de Slovacia şi Bulgaria.

Însă Statele Unite s-au retras din Tratatul INF în 2019, afirmând că Moscova încalcă acordul dând exemplu dezvoltarea de către Rusia a rachetei de croazieră 9M729 cu lansare de la sol, cunoscută în NATO ca SSC-8.

Kremlinul a negat în mod repetat acuzaţia şi apoi a impus un moratoriu asupra propriei dezvoltări de rachete interzise anterior de Tratatul INF – rachete balistice şi de croazieră terestre cu rază de acţiune între 500 km şi 5.500 km.

La sfârşitul lunii iunie, Vladimir Putin a declarat însă că Moscova ar trebui să reia producţia de rachete cu rază intermediară şi mai scurtă de acţiune, cu focoase nucleare, după ce Statele Unite au adus rachete similare în Europa şi Asia. Putin a declarat că Rusia s-a angajat să nu desfăşoare astfel de rachete, dar că Statele Unite au reluat producţia acestora, le-au adus în Danemarca pentru exerciţii şi le-au dus, de asemenea, în Filipine, potrivit Reuters, citat de News.ro.

spot_imgspot_img