Summit-ul liderilor UE s-a încins din cauza Ungariei şi Rusiei. Ce decizii au fost luate – Capital

Vineri, cu ocazia ultimului summit programat înaintea vacanței de vară, Uniunea Europeană și-a scos la iveală câteva dintre cele mai aprinse dispute. Disensiunile dintre cele 27 de state membre s-au arătat semnificative în probleme legate de cultură și de educația sexuală, precum și în privința statului de drept și a politicii externe, în special legate de Rusia vecină.

Ungaria și noua sa lege cu privire la educația sexuală, despre care criticii afirmă că vizează direct comunitatea LGBT, s-a dovedit subiectul cel mai aprins: premierul Luxembugului, Xavier Bettel, a explicat ce înseamnă pentru el statutul de gay, iar premierul Olandei, Mark Rutte, a întrebat deschis dacă Ungaria nu ar face mai bine să părăsească Uniunea Europeană dacă nu este de acord cu legile și principiile organizației, scrie The New York Times.

Merkel şi Macron vor o reuniune politică la nivel înalt între UE şi Rusia

Dar vineri de dimineață, politicile față de Rusia și față de președintele ei, Vladimir Putin, au fost și ele aprins dezbătute la un lung dineu de lucru care nu s-a încheiat înainte de ora 2 noaptea. Eforturile comune ale cancelarului german Angela Merkel și ale președintelui Franței, Emmanuel Macron, prin care cei doi au pledat pentru redactarea unui document politic care să recomande o reuniune la nivel înalt între Uniunea Europeană și Rusia, după întrevederea de la Geneva dintre Biden și Putin, au fost respinse dur de liderii central-europeni, dar și de lideri din alte țări, precum Suedia și Olanda, demersul fiind calificat drept pripit și necugetat.

Krisjanis Karins, premierul Letoniei, a declarat: „Kremlinul nu vede concesiile ca pe un semn al puterii”.

Chiar și țările care, de obicei, se arată de acod cu inițiativele franco-germane au criticat demersul, caliticându-l drept prost pregătit și inițiat prea târziu, fără niște consultații prealabile. Merkel și Macron au susținut că Uniunea Europeană trebuie să își creeze propriile canale de comunicare cu Moscova, și nu să depindă de americani. În general, germanii au crezut mereu în eficiența păstrării unor canale de dialog cu Rusia indiferent de comportamentul acesteia, iar Macron a încercat, cu puțin succes, să restabilească relațiile Franței cu Moscova.

În privința acestui subiect, inițatoarea principală a fost Germania, cu sprijinul Franței.

Angela Merkel: Personal, mi-ar fi plăcut să ne arătăm mai fermi aici

Vineri dimineață, o doamnă Merkel evident obosită a declarat în stilul său linear că „nu se poate să cădem imediat de acord la nivel de lideri, dar, pentru mine, este important ca acest format al dialogului să fie reținut, iar noi să conlucrăm în această privință”.

Ea a adăugat: „Personal, mi-ar fi plăcut să ne arătăm mai fermi aici”. Dar ea a mai spus că, „în decursul unei discuții extrem de detaliate și deloc ușoare”, liderii au convenit asupra condițiilor necesare în vederea organizării unei asemenea întâlniri la nivel înalt.

Macron a spus că, în locul unei simple reacții la diverse evenimente, pentru Uniunea Europeană, este în propriul său interes să existe un „glas comun”  și o „agendă structurată”.

În același timp, liderii au convenit în unanimitate să aprobe noi sancțiuni dure asupra unor sectoare-cheie din economia Belarusului drept ripostă la represiunea antidemocratică impusă de guvernul președintelui Aleksandr G. Lukașenko și la deturnarea unui avion de pasageri având drept scop arestarea lui Roman Protasevici, un tânăr jurnalist disident. Ei au prelungit totodată sancțiunile impuse Rusiei pentru anexarea Crimeii și pentru sprijinul acordat rebelilor din estul Ucrainei.

Viktor Orban a apărat legea care pare să stigmatizeze comunitatea LGBT

Ungaria și noua sa lege, care interzice menționarea sau promovarea homosexualității pentru tinerii sub 18 ani, precum și o lege care îi vizează pe pedofili, au constituit subiectul cel mai aprins. Înaintea începerii summitului, premierul Viktor Orban a apărat proiectul, devenit lege miercuri, susținând că acesta e menit să îi protejeze pe copii și subliniind că legea nu va afecta drepturile adulților.

Dar mulți lideri au văzut în demers un efort de stigmatizare a comunității LGBT, legând-o de pedofilie și încălcând astfel tratatele Uniunii Europene care protejează drepturile individuale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că legea e ”rușinoasă”, subliniind că ea încalcă „principiile fundamentale ale Uniunii Europene pe tema demnității umane, a egalității în drepturi și a respectării drepturilor omului”.

Potrivit declarațiilor unor diplomați prezenți la eveniment, alți lideri s-au arătat mai categorici față de Orban, întrebându-se ce s-a putut întâmpla cu un om care a venit la putere ca apărător al democrației și ca opozant al totalitarismului.

Potrivit diplomaților, Orban a apărat legea susținând că ea e menită să asigure protecția copiilor și să păstreze problemele legate de orienarea sexuală în răspunderea părinților și nu a școlilor. „Sunt atacat din toate părțile”, a spus Orban la un moment dat, deși el a primit un oarecare sprijin din partea Poloniei și Sloveniei.

Înaintea reuniunii, Orban a declarat: „Am luptat pentru libertate pe vremea regimului comunist. Homosexualitatea era interzisă, iar eu luptat pentru libertatea și pentru drepturile lor. Eu apăr drepturile homosexualilor. Dar această lege nu se referă la ei, ci la drepturile copiilor și ale părinților”.

Europa înseamnă şi drepturi şi obligaţii

Bettel nu a acceptat însă toate astea. „Obișnuiam să îl respect pe dl Orban”, a declarat el înaintea summitului. ”Europa nu înseamnă doar legi și alte lucruri asemenea, ci înseamnă și drepturi și obligații”.

Bettel a explicat propria sa experiență avută atunci când a realizat că e gay și a povestit cât de greu i-a fost să le dezvăluie părinților acest lucru. „Pentru mine, cel mai greu a fost să mă accept pe mine însumi atunci când mi-am dat seama că sunt îndrăgostit de o persoană de acelaași sex cu mine și să explic asta și familiei mele”, a declarat el, subliniind totodată că tinerii gay ajung în pragul sinuciderii dacă nu reușesc să se împace cu situația lor.

Bettel, care uneori se deplasează la reuniunile oficiale împreună cu soțul său, cu care s-a căsătorit în urmă cu șase ani, a declarat că a pune semnul egal între homosexualitate și pedofilie e o greșeală, la fel ca și stigmatizarea unor persoane, adăugând că, personal, el nu consideră că ar reprezenta vreun pericol pentru cineva.

„Nu m-am trezit pur și simplu într-o dimineață după ce am văzut vreo reclamă și am devenit imediat gay”, a spus Bettel. ”Nu așa se întâmplă lucrurile în viață. Asta se află în mine. Nu eu am ales să fiu așa. Și e destul de greu să te accepți pe tine însuți, dar să mai fii și stigmatizat, asta e deja prea mult”.

Rutte a explicat reacția după intervenția lui Bettel, afirmând: „Toată lumea avea lacrimi în ochi”.

Charles Michel, președintele Consiliului European, a calificat dezbaterea ca fiind vitală pentru buna funcționare a organizației și a democrației acesteia. Dar noua lege reprezintă numai ultimul episod al unui conflict mai vechi al lui Orban cu Uniunea Europeană. Guvernul său a fost acuzat că a consolidat ceea ce Orban însuși a calificat drept o „democrație neliberală”, că manipulează presa și instanțele, că nu gestionează cum trebuie fondurile UE, cochetează cu antisemitismul și oprimă minoritățile și pe migranți. Partidul său, Fidesz, a părăsit Partidul Popular European, grupul dreptei de centru din Parlamentul European, cu puțin timp înainte de excluderea acestuia din organizație.

Ungaria ajunge în faţa Curții Europene de Justiție

Premierul irlandez, Michael Martin, a declarat: „Părăsind reuniunea, nu a existat nicio îndoială că Ungaria a fost asigurată că s-a depășt o limită și că, fără îndoială, asta va influența deciziile viitoare în privința finanțărilor”.

Rutte i-a spus în mod deschis lui Orban că, dacă Ungaria nu mai dorește să împărtățească principiile comunității europene, ar trebui ca ea să părăsească organizația.

Ministrul ungar al Justiției, dna Judith Varga, a spus despre declarațiile lui Rutte că ele „nu reprezintă decât un nou episod din seria de șantajuri politice. Ungaria nu dorește să părăsească UE. Dimpotrivă, noi vrem să o scăpăm de ipocrizie”, a scris ea pe Twitter.

Comisia urmează acum să trimită Ungaria în fața Curții Europene de Justiție, cea mai înaltă instanță a sa, pentru încălcarea tratatelor. În trecut, Ungaria a acceptat verdictele instanței, dar, ca în majoritatea instanțelor, asta nu duce la niște decizii rapide.

Sursă foto: INQUAM Photos, Alberto Groşescu

NEWS 2.0
www.news20.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *