Doar 11% dintre europenii chestionați consideră că SUA sunt un aliat, față de 16% în urmă cu șase luni și 22% în noiembrie 2024, arată un nou studiu publicat de Consiliul European pentru Relații Externe, un think-tank cu sediul la Bruxelles. Majoritatea respondenților consideră că SUA nu i-ar sprijini în cazul unui atac.
Încrederea europenilor în garanțiile de securitate ale SUA a scăzut la un minim istoric.
Europenii nu mai consideră Statele Unite un aliat, mulți fiind sceptici că Washingtonul le-ar veni în ajutor în cazul unei amenințări militare. De asemenea, tot mai mulți europeni consideră acum SUA un adversar sau un rival, ceea ce reprezintă o schimbare fundamentală de opinie.
Acestea sunt principalele concluzii ale unui amplu sondaj de opinie comandat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank european, și realizat în luna mai în 15 țări europene: Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.
Sondajul, publicat miercuri înaintea summiturilor G7 și NATO care vor avea loc în Franța și Turcia în următoarele săptămâni, a scos la iveală „o profundă neîncredere a europenilor față de SUA”, au afirmat autorii.
Doar 11% dintre respondenți consideră că SUA sunt un aliat
Sondajul ECFR confirmă prăbușirea încrederii europenilor în SUA.
Doar 11% dintre respondenți consideră că SUA sunt un aliat, față de 16% în urmă cu șase luni și 22% în noiembrie 2024.
În același timp, 25% dintre cei intervievați percep America fie ca rival, fie ca adversar.
În majoritatea țărilor, declinul a fost constant, cu excepția Poloniei și a Ungariei, unde acesta este un fenomen mai recent.
În toate statele chestionate, susținătorii a doar două partide politice populiste de dreapta – Lege și Justiție (PiS) în Polonia și Reform UK – continuă să considere America în primul rând un aliat.
Cât de siguri sunteți că Statele Unite v-ar apăra?
Sondajul vine după amenințările lui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, a sugestiilor sale privind retragerea din NATO și a anunțurilor privind retragerea unor trupe din Europa.
Prin urmare, observă autorii studiului, nu este deloc surprinzător că majoritatea respondenților din fiecare țară europeană chestionată consideră că SUA nu i-ar sprijini în cazul unui atac.
Întrebați cât de siguri ar fi că Statele Unite i-ar apăra dacă țara lor ar fi atacată, rezultatele sunt clare.
Doar 12% dintre spanioli, 15% dintre austrieci, 20% dintre danezi și 25% dintre unguri sunt foarte sau relativ încrezători în ajutorul SUA.
Cei mai încrezători în ajutorul SUA sunt polonezii (37%) și britanicii (35).
Din nou, PiS și Reform sunt partidele care se remarcă prin faptul că susținătorii lor încă mai au încredere în SUA, urmate de susținătorii partidului Frații Italiei (FdI) al Giorgiei Meloni, care sunt împărțiți în mod egal pe această temă.
Cei mai mulți europeni cred că partenerii din Europa i-ar ajuta
Între timp, arată studiul majoritatea respondenților din aproape toate țările chestionate, cu excepția Bulgariei, se declară încrezători că „cel puțin unele țări europene” le-ar veni în ajutor dacă țara lor ar fi atacată.
Proporția celor care sunt foarte sau relativ încrezători că cel puțin unele țări europene îi vor ajuta în cazul unui atac militar este foarte mare în Danemarca (88%), Olanda (82%) sau Suedia (81%), dar trece de 50% și în țări precum Ungaria (53%), Italia (57%) sau Austria (60%).
În mod surprinzător, observă autorii studiului, acest optimism față de vecini se extinde mult dincolo de „suspecții obișnuiți” eurofili.
Chiar și susținătorii Adunării Naționale (RN) din Franța, ai partidului Frații Italiei al Giorgiei Meloni, ai Partidului pentru Libertate din Țările de Jos și ai Democraților Suedezi își pun speranțele în concetățenii europeni.
Pentru reducerea dependenței de SUA, dar nu pentru un alt NATO
În aproape toate țările incluse în sondaj, majoritatea respondenților au afirmat că țara lor ar trebui să-și reducă dependența strategică de echipamentele militare americane, susținătorii sloganului „cumpărați produse europene” fiind cei mai numeroși în Danemarca (75%), Olanda (72%), Suedia (70%), Portugalia (69%), Franța (66%), Elveția (64%) și Spania (62%).
Cu toate acestea, ideea reducerii cheltuielilor publice interne pentru a finanța bugete mai mari pentru apărarea națională a beneficiat de un sprijin semnificativ mai redus, opoziția fiind cea mai puternică în Italia (63%), Austria (59%), Germania (56%), Spania (54%) și Danemarca (52%).
De asemenea, există un sprijin redus (29%) pentru înlocuirea NATO cu un nou organism de apărare exclusiv al UE, opinia dominantă în aproape toate țările, cu excepția Bulgariei, fiind că relațiile dintre SUA și Europa „probabil se vor îmbunătăți” odată cu plecarea lui Trump – o opinie împărtășită de 60% sau mai mult din populație în Franța, Spania, Danemarca, Olanda și Suedia.
Sprijinul pentru Ucraina are limite
Studiul abordează parțial și problema relațiilor cu Ucraina și Rusia.
În ciuda presiunilor economice, europenii își doresc menținerea interdicției asupra petrolului și gazelor rusești. 44% dintre cred că ideea reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia ar fi „destul de proastă” sau „foarte proastă”.
Apoi, sprijinul pentru Ucraina continuă, dar are limite. Europenii consideră în continuare Kievul un aliat, însă nu se simt confortabil cu forme de sprijin mai ambițioase, cum ar fi trimiterea de trupe la sol pentru menținerea păcii după încheierea războiului.
În aproape toate țările, majoritatea populației consideră Ucraina fie un aliat, fie un partener necesar cu care europenii ar trebui să coopereze din punct de vedere strategic.
În această privință, percepția privind Ucraina este mai bună decât cea privind SUA aproape peste tot (cu excepția Poloniei și a Ungariei, care au amândouă relații bilaterale tensionate cu Kievul)
Există, de asemenea, un anumit scepticism cu privire la o viitoare extindere a UE spre est.
Ambiția Ucrainei de a adera la UE continuă să divizeze opinia publică europeană, respondenții din țări precum Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania și chiar Estonia – unul dintre cei mai fermi susținători ai Kievului – fiind mai înclinați să se opună aderării Ucrainei „în contextul actual” decât să o susțină.
