Fenomenul climatic El Nino s-a declanșat în Pacific, ceea ce va avea în curând efecte la nivel global. Efectele vor fi și în România: veri mai secetoase și o iarnă mai umedă, însă mai blândă, spune într-o analiză InfoClima.ro, climatologul Monica Ioniță. Agricultura, rezervele de apă și pădurile vor fi cele mai expuse, subliniază cercetătoarea.
- Fenomenul El Nino s-a declanșat pe data de 11 iunie, scria Reuters, citând organizația americană Climate Prediction Center.
- Monica Ioniță, cercetător științific la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare din orașul german Bremerhaven, explică pentru HotNews efectele concrete asupra Româiei.
Pe scurt, El Nino este un fenomen caracterizat de o supraîncălzire a Oceanului Pacific în apropierea Ecuatorului. Efectele sale sunt resimțite la nivel global, adică inclusiv în România.
Deși influența fenomenului asupra Europei este indirectă și mai puțin predictibilă decât în regiunile tropicale, precedentele episoade puternice au fost asociate, în țara noastră, cu temperaturi peste medie, valuri de căldură și deficit de precipitații în timpul verii, urmate, de regulă, de ierni mai blânde și mai umede.
„Dacă El Niño se va dezvolta la intensitate puternică în iarna 2026-27, România ar putea resimți o iarnă mai blândă decât normalul climatic, cu posibile episoade de precipitații abundente la începutul anului 2027”, spune cercetătoarea.
Totodată, cercetătoarea spune că „verile anilor care urmează unui Super El Niño pot fi însă caracterizate de deficite de precipitații și valuri de căldură mai frecvente”. Adică va ploua și mai puțin, va fi și mai cald.
Scenariul cel mai probabil este ca evenimentul să se intensifice pe parcursul verii și să atingă maximul de intensitate în perioada noiembrie 2026 – ianuarie 2027
„Incertitudinea rămâne, însă, semnificativă: conexiunea El Niño – Europa nu este stabilă și este condiționată de starea circulației atlantice”, atrage atenția Monica Ioniță, cercetător științific la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania.
Efectele în România ale El Nino. Ce arată istoria:
- Verile El Niño sunt calde, în majoritatea anilor în care au fost astfel de fenomene (1972, 1997, 2015, 2023), România a înregistrat temperaturi peste medie. Verile 2015 și 2023 au fost excepționale pe întreg continentul.
- Iernile care urmează sunt mai blânde. După Super El Niño din 1982/83, 1997/98 și 2015/16, Europa Centrală, inclusiv România, a avut ierni mai calde decât normalul. Semnalul nu este însă consistent: iarna 2024 a fost mai slabă și neuniformă.
- Căldura persistă și în vara următoare, după cele trei Super El Niño anterioare (1982/83, 1997/98 si 2015/16), vara de după a fost la fel de caldă sau chiar mai caldă în România. Încălzirea nu dispare odată cu fenomenul din Pacific.
Totodată, potrivit cercetătoarei, vara 2026 si vara 2027 prezintă un risc ridicat de deficit hidric semnificativ în România. Agricultura, rezervele de apă și pădurile vor fi cele mai expuse.
Ce arată istoria despre fenomenul de secetă la nivelul României în anii El Niño
- Verile El Niño aduc seceta. În toate cele șapte evenimente analizate, sudul și centrul Europei, inclusiv România, au fost mai uscate decât normalul. Vara 2015 a fost cel mai dramatic exemplu: seceta severă combinată cu căldură extremă, o combinație tot mai frecventă în contextul încălzirii globale, se arată în analiza InfoClima.ro.
- Iernile care urmează sunt mai umede. După evenimentele puternice din 1983, 1998 si 2016, România a primit precipitații peste medie iarna. Excepție notabilă: iarna 1992, când sudul Europei a rămas uscat, o dovadă că semnalul nu este unul staționar.
- Seceta revine în vara următoare. După toate cele trei Super El Niño anterioare (1982/83, 1997/98 si 2015/16), vara de după a adus din nou deficit de precipitații în România și țările vecine.
Cine este Monica Ioniță
Monica Ioniță Scholtz este cercetător științific la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania, și autoare a multor lucrări pe teme precum inundațiile severe din România din 1897, istoria secetelor din România, dar și a unor lucrări despre gheața din Antarctica sau paleoclimatologie.
Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare este una dintre cele mai importante instituții din lume pentru studierea Arcticii, a Antarcticii, a oceanelor și a climei, în general.
