Să redeschidă ușa către UE sau să o lase închisă? Islandezii votează sâmbătă într-un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, un thriller electoral urmărit cu atenție la Bruxelles, scrie France Presse.
În urma crizei financiare care a lovit puternic economia țării, insula cu aproape 400.000 de locuitori și-a depus candidatura la UE în 2009, dar discuțiile au fost înghețate în 2013 odată cu venirea la putere a unui guvern eurosceptic.
„O cursă foarte strânsă”
Treisprezece ani mai târziu, rezultatul referendumului se anunță incert, ultimele sondaje arătând că taberele „da” și „nu” sunt practic la egalitate.
O mică majoritate a alegătorilor islandezi se opune reluării negocierilor de aderare la UE, a arătat vineri un nou sondaj de opinie realizat de Gallup, o schimbare față de sondajele anterioare, care creditau tabăra „Da” cu un avans de câteva procente.
„Este o cursă foarte strânsă, dar rămân optimistă”, a declarat pentru AFP ministra Afacerilor Externe, Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, purtătoarea de cuvânt a taberei „da”. „Nimic nu este decis până când nu se termină”, a adăugat ea.
Secțiile de votare se vor deschide la ora 09:00 GMT (12:00 în România) și se vor închide la ora 22:00 GMT (ora 01:00 duminică în România). În absența sondajelor la ieșirea de la urne, primele rezultate credibile sunt așteptate spre dimineață.
Aproximativ 273.000 de alegători sunt invitați să răspundă la următoarea întrebare: „Trebuie ca Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”
Victoria taberei „Da” va aduce un nou referendum
În cazul unei victorii a opțiunii „da”, va fi necesar un al doilea referendum privind chestiunea aderării în sine.
Problema pescuitului, pilon al economiei naționale și asupra căruia Reykjavik dorește să păstreze controlul exclusiv, va fi probabil unul dintre principalele puncte de fricțiune, chiar dacă Bruxelles își manifestă voința de a găsi „soluții creative”.
„Elementele fundamentale (ale dezbaterii, n.r.) sunt în mare măsură de natură internă, dar al doilea mandat al lui Donald Trump și schimbările geopolitice care îl însoțesc au avut un impact semnificativ”,a explicat Eirikur Bergmann, profesor de științe politice la Universitatea din Bifröst.
Având în vedere că economia a redevenit prosperă, unii nu văd rostul de a discuta despre aderare atunci când țara are deja acces la piața unică prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE).
Ce spun taberele „pro” și „contra”
„E ca și cum ai fi într-o relație cu cineva fără să locuiți împreună: dacă pierzi ceva prin căsătorie, de ce să te căsătorești?”, susține Hjordis Vilhjalmsdottir, o prezentatoare de radio în vârstă de 60 de ani.
„Nu avem nevoie ca Bruxelles să ne guverneze. Ne descurcăm singuri. Cu doar o sută de ani în urmă, eram una dintre cele mai sărace țări din Europa. Astăzi, suntem una dintre cele mai prospere țări din Europa”, adaugă Elias Theodorsson, un antreprenor în vârstă de 65 de ani.
Reversul medaliei: această prosperitate este însoțită de inflație și de rate ale dobânzii ridicate, pe fondul volatilității monedei naționale.
Unele gospodării plătesc dobânzi de peste 9% la creditul ipotecar, alimentând speranța susținătorilor opțiunii „da” că adoptarea euro pe termen lung ar permite beneficierea de rate mai mici.
„Diferența este atât de mare, iar acest lucru ar schimba enorm situația familiei mele”, susține Alexandra Yr van Erven, o angajată a unei universități în vârstă de 32 de ani.
„Cred pur și simplu că lucrul responsabil de făcut este să acordăm acestui guvern mandatul de a negocia un acord cu Uniunea Europeană pentru a vedea ce posibilități ni se oferă. Apoi, vom putea evalua acordul obținut”, spune ea.
Ar putea fi un exemplu de succes pentru extinderea UE
Rezultatele votului vor fi urmărite cu atenție de UE, care nu a mai primit în rândurile sale țări bogate, contribuabili neți la bugetul european, din 1995.
La Bruxelles, o eventuală aderare a Islandei, deja larg integrată în piața europeană, ar fi percepută ca o demonstrație pozitivă a politicii de extindere, în timp ce candidați precum Muntenegru, Albania, Ucraina sau Moldova parcurg trasee mai complexe.
Aceasta ar putea, de asemenea, să relanseze dezbaterea în Norvegia, o țară extrem de bogată, care este și ea membră a SEE, dar care se arată în continuare reticentă față de aderare.
„Decizia Islandei ar întări, fără îndoială, argumentele în favoarea acceptării de noi membri de către Uniunea Europeană”, a remarcat comisarul pentru extindere, Marta Kos.
