Un an de război în Ucraina – implicații economice, câteva observații

​Optimismul alimentat de încetarea pandemiei globale a fost zdruncinat anul trecut de șocul invadării Ucrainei de către Rusia care a declanșat cel mai mare război din Europa din ultimii 80 de ani. Consecințele imediate au fost creșterea prețurilor la energie și la mărfuri, cu accelerarea inflației generale, generând o mulțime de îngrijorări privind evoluția economiei. Un an mai târziu putem constata că măsurile de ajustare pe care țările europene au reușit să le ia pentru a atenua problemele economice au fost peste așteptări. Recesiunea previzionată pentru zona euro a fost, din fericire, infirmată de Eurostat recent, în ciuda crizei energetice care a lovit continentul nostru mai puternic decât la nivel global, cu riscul de a produce schimbări masive în structura economică europeană, cu pierderi de competitivitate și de atractivitate ca locație de producție.

Dinu BumbăceaFoto: PwC România

Criza energiei, inflația

Totuși, creșterea prețurilor la energie afectează statele membre UE în grade diferite datorită politicilor lor energetice individuale: în timp ce costurile de producție în Franța sau în Spania, de exemplu, cresc relativ moderat, în alte țări precum Polonia presiunea este mare. Motivele țin de gradul de dependență de petrolul și gazele rusești ale fiecărui stat. Pe termen lung, astfel de diferențe ar putea duce la schimbări structurale în peisajul industrial european. O consecință fastă este accelerarea tranziției energetice, chiar dacă pe termen scurt unele guverne au recurs mai mult decât înainte de izbucnirea războiului la energie pe bază de combustibili fosili. Deși estimările inițiale privind impactul crizei energetice erau foarte pesimiste, evoluția din ultimul an demonstrează că efectele nu vor fi nici pe departe atât de grave, cum ar fi vehiculata dezindustrializare a Europei.

Europa Centrală și de Est sub reflector. Investitorii se repliază

Dacă ne referim la zona noastră geografică, este clar că războiul din Ucraina a pus ”reflectorul” asupra Europei Centrale și de Est și, implicit, asupra României. Liderii de afaceri din întreaga regiune se confruntă cu consecințele conflictului având, în același timp, un rol uriaș de jucat alături de factorii de decizie politică și de alți lideri. Deciziile de astăzi vor modela viitorul pentru deceniile următoare, așa că este încurajator să vedem optimismul moderat și hotărârea de a transforma, de a ajusta afacerile ca răspuns la criză, fie că vorbim de tranziție energetică, de relocări de producție sau de reorganizări ale lanțurilor de aprovizionare.

Citiți continuarea articolului pe blogul PwC Româniaaici.

Articol semnat de Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România

Articol susținut de PwC România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *