Vaccin COVID-19 în România: Ziua vaccinării – Duminică începe oficial campania de imunizare, inițial în spitalele din prima linie din țară. Tot ce știm până acum despre vaccin și despre campania de vaccinare – Coronavirus

Primul român care va fi vaccinat va fi un cadru medical de la spitalul „Matei Balș” din Capitală, cel mai mare spital COVID din România. Momentul va avea loc duminică dimineața și va marca startul unei ample campanii de vaccinare nu doar în România, ci în întreaga Uniune Europeană. România a primit deja prima tranșă „simbol” de circa 10.000 de doze, iar o treime din acestea au fost distribuite în țară la 10 mari spitale aflate în prima linie.

Campania de vaccinare începe pe 27 decembrie și se va desfășura în trei etape.

Potrivit datelor colectate de autorități, la nivelul sistemului de sănătate, rata cea mai mare de acceptare este de peste 90% în spitalele COVID. În celelalte unități medicale, aceasta este de 70% în rândul cadrelor medicale cu studii superioare și 50% în rândul celor fără studii superioare. O rată de acceptare mai mare este în cazul medicilor de familie, în jur de 80%.

Primele 10.000 de doze de vaccinuri au ajuns încă de vineri la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, desemnat Centru național de stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19.

Potrivit coordonatorui campaniei de vaccinare la nivel naţional, Valeriu Gheorghiță, o persoană vaccinată împotriva coronavirusului începe să dezvolte imunitate după aproximativ 14 zile de la momentul injectării primei doze.

De asemenea, reprezentanții Pfizer în România au subliniat că dozele au fost distribuite terestru și nu aerian pentru că aceasta este cea mai sigură modalitate de păstrare a temperaturii.

Cele 10 spitale unde au fost distribuite primele doze de vaccin anti COVID-19

Prima tranșă de peste 3.000 de vaccinuri a fost repartizată de sâmbătă la 10 spitale cheie din București și din țară, primele persoane vaccinate urmând a fi cadre medicale din prima linie. Numai în București la două spitale au fost acum repartizate peste 1.000 de doze.

Potrivit autorităților, alocarea a fost după cum urmează:

1. Brașov – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase- 100 de doze

2. București – Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș“- 600 de doze

3. București – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Dr. Victor Babeș“ – 530 de doze

4. Cluj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Cluj-Napoca- 375 doze

5. Constanța- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Constanța- 170 doze

6. Dolj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeș“, Craiova- 90 doze

7. Iași – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase- 260 doze

8. Maramureș – Baia Mare- Spitalul de Urgență- 210 doze

9. Suceava – Spitalul Județean de Urgență “Sfântul Ioan cel Nou“ Suceava- 250 doze

10. Timiș – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș“, Timișoara- 450 doze.

În funcție de necesarul solicitat de fiecare dintre spitale, alocările pot fi oricând modificate în funcție de cererea unităților.


Șefa Comisiei Europene, despre vaccinarea la nivelul UE: „Un moment emoționant de unitate și o poveste de succes european”

Debutul campaniei de vaccinări nu va fi doar în România, ci înntreaga Uniune Europeană. Autoritățile de la Bruxelles a transmis fiecărui stat membru câte o tranșă „simbol”, iar demarearea la unison a campaniei de vaccinare este menită să transmită un mesaj de unitate.

„Începem să dăm pagina peste un an foarte dificil. Astăzi este ziua livrării, iar mâine este ziua când vaccinarea contra COVID-19 începe în întreaga UE. Vaccinul este pus la dispoziţie în acelaşi timp tuturor ţărilor UE. Iar oamenii vor începe să se vaccineze la Atena, Roma, Helsinki, Sofia, alegeţi voi”, a transmis sâmbătă Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

„Zilele vaccinării în Europa sunt un moment emoționant de unitate și o poveste de succes european. Vaccinările ne vor ajuta să ne revenim la viaţa normală, încet-încet”, a mai spus von der Leyen.

Chiar dacă oficial campania de vaccinare la nivelul UE începe duminică, Ungaria a „furat” startul și a început primele vaccinări încă de sâmbătă.

Urmează alte 144.000 de doze care vor veni în România săptămâna următoare

Administrarea vaccinului antiCOVID-19 se face cu două doze. După tranșa de 10.000 primită vineri, autoritățile speră ca până la sfârșitul anului, cel mai probabil în jurul datei de 28 decembrie, să mai ajungă în România 140.000 – 150.000 de doze, aceasta fiind și estimarea sosirilor săptămânale de aici încolo.

Premierul Florin Cîțu anunța sîmbătă că de săptămâna următoare în România vor ajunge circa 144.000 de doze de vaccin, iar, în total, România va avea în jur de 10 milioane de doze de vaccin, pe baza contractului semnat de Comisia Europeană cu BioNTtech/Pfizer.

Fiecare persoană care se vaccinează va fi înregistrată în Registrul Național al vaccinărilor și va primi o adeverință în limbile română și engleză. De asemenea, STS dezvoltă o aplicație pentru programarea la vaccinare.

Ce știm despre vaccinul de tip ARN mesager

Vaccinurile care au ajuns în România sunt cele produse de Pfizer-BioNTech și sunt vaccinuri de tip ARN mesager. Ele sunt recomandate persoanelor peste 16 ani. De asemenea, experiența legată de utilizarea la femeile gravide este limitată.

De asemenea, durata protecției oferite de vaccin este necunoscută și este încă în curs de a fi determinată prin studii clinice aflate în desfășurare.

CITEȘTE AICI rezumatul caracteristicilor „Comirnaty” – vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de BioNTech și Pfizer – primul vaccin autorizat de Comisia Europeană, disponibil acum și în România

ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viață cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide și carbohidrați. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găsește în citoplasma celulară – în afara nucleului – și are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informații cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influența ADN-ul celular propriu, se precizează pe site-ul oficial dedicat vaccinării antiCOVID-19.

Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvență de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafață a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespnzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producția unui nivel predefinit de proteină Spike. Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunității împotriva COVID-19.

Practic, ARN-ul mesager reprezintă ”manualul” după care celulele umane învață să producă proteina Spike, astfel încât organismul să își construiască mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19 dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2, precizează sursa citată.

Reacțiile alergice

Reacțiile alergice sunt posibile în cazul administrării oricărei substanțe, inclusiv vaccin, dar acestea sunt rare. Frecvenţa apariţiei lor este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice. Pentru vaccinul Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19, nu au fost observate reacții alergice severe în studiile de fază 3 (care au inclus 44000 de persoane), dar au fost raportate câteva cazuri de reacții alergice la administrarea vaccinului după ce acesta a primit autorizarea de urgență în Statele Unite și Marea Britanie.

Food and Drug Administration (FDA) a formulat recomandări pentru administrarea vaccinului împotriva COVID-19. Potrivit site-ului dedicat vaccinării, experții consideră că vaccinul poate fi administrat în siguranță chiar și pacienților cu istoric de alergii dar ar trebui evitat în cazul celor care au avut în antecedente reacții alergice severe la substanțe ce intră în compoziția vaccinului.

Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Medicale din Marea Britanie (MHRA) a recomandat însă ca persoanele cu antecedente alergice (fie ele alimentare sau medicamentoase) să evite vaccinarea. Așadar, reacțiile anafilactice survin în contextul unui teren personal preexistent și sunt reacții adverse care, deși sunt cunoscute în cazul tuturor vaccinurilor, sunt rare și nu reprezintă un efect advers cu care să se confrunte majoritatea persoanelor care se vaccinează, mai arată sursa citată.

Pe lângă Institutul Cantacuzino, care va fi centru principal de depozitare a vaccinului anti-COVID-19, vor fi organizate și 6 centre regionale în spitale militare, care au capacitatea de a păstra vaccinul la o temperatură de minus 80 de grade. Vaccinul Pfizer / BioNTech trebuie transportat și depozitat la o temperatură de minus 80 de grade.


Etapele de vaccinare antiCOVID în România


Etapa I – lucrătorii din domeniul sănătății și social – sistem public și privat:

  • Personalul din spitale și unități ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate și pază și alte categorii);
  • Personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
  • Personalul din medicina primară – din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și asistență medicală comunitară;
  • Personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
  • Personalul din serviciile stomatologice;
  • Medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
  • Paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
  • Personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
  • Personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
  • Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică);
  • Personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
  • Personalul din centrele de dializă și transfuzii;
  • Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a Populația cu grad ridicat de risc

  • Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
  • Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

  • Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului (parlament, președinție, guvern, ministere și instituții subordonate acestora);
  • Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității judecătorești;
  • Personalul din sectorul economic vital:
  • Procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază (panificație, lactate, carne, fructe și legume);
  • Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
  • Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
  • Unități de producție, transport și distribuție gaze;
  • Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
  • Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
  • Transport de persoane și mărfuri;
  • Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
  • Comunicații (serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale);
  • Personalul din unitățile de învățământ și creșe;
  • Personalul poștal și din servicii de curierat;
  • Personalul cultelor religioase;
  • Personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unități medicale);
  • Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.

Etapa a III-a (populația generală)

  • Populația adultă;
  • Populația pediatrică, în funcție de evoluția epidemiologică și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *