VIDEO Dragoș Roșca, Președintele RBL: Ori autoritățile sunt pregătite pentru a gestiona criza, dar în acest caz nu comunică deloc bine, ori ceea ce comunică, reflectă realitatea de fapt: anume că nu sunt deloc pregătite – Finante & Banci

”Sunt pregătite autoritatile pentru a combate această criză? Avem varianta in care am putea spera ca da, autoritățile sunt pregătite, dar în cazul acesta nu comunică deloc bine acest lucru. Sau, ceea ce comunică reflectă realitatea de fapt. Anume că nu sunt pregătiți. Mesajele sunt dezamăgitoare pentru societate și mediul economic”, susține președintele Romanian Business Leaders, cea mai importantă comunitate de business românească. ”Vedem o lipsă de realism. Poate vine dintr-o comunicare insuficientă sau dintr-o comunicare insuficient de onestă”, spune Roșca, invitat #deladistanță de HotNews.ro.

Vezi mai jos discuția cu Dragoș Roșca, președinte RBL:

Ce a spus Dragoș în timpul interviului:

  • Până la inceputul lunii martie, totul mergea conform proiectiilor de business. Ele se bazau pe un trend extrem de bun al economiei. Unii vorbeau de o încetinire a creșterii, dar nu se punea problema unor miscari foarte ample, ci mai degraba despre reasezari. Toti aveam in bugete proiectii pline de incredere, aveam planificate investitii, marisem salariile angajatilor si urma sa le marim in continuare
  • Chiar vedeam posibilitatea de a creste numarul angajatilor, desi aveam de-a face cu o criza a fortei de munca
  • Vorba lui Mike Tyson, totul merge bine pana primesti un pumn in fata. Ne-am trezit cu totii nauciti. In nicio proiectie de business nu am vazut pe cineva sa ia in calcul o ipoteza despre ce ar trebui facut in cazul unei pandemii. Luasem in calcul razboaie, dezastre naturale, dar nu si pandemia. Cu totii am fost nauciti. Asta a fost faza extrem de acuta a crizei.
  • De atunci a trecut o luna si jumatate, chiar 2 luni. In aceasta perioada am invatat sa ne ridicam de jos in genunchi, sa ne gasim echilibrul. Focusul tuturor a fost sa dam un raspuns cat de cat adecvat crizei sanitare si sa ajutam sistemul sanitar. Nu exista infrastructura, medicii nu stiau ce sa faca. Totul se invata din mers, vazand si facand.
  • Vom avea 3 componente majore ale crizei: cea sanitara (care a fost cea mai dura si cea mai emotionala si care va mai dura). Această criză va pune o presiune mare pe societate in continuare. Va trebui sa invatam sa convietuim cu ea.
  • A doua criza este cea economica, prin inchiderea unor industrii importante: turism, retail, etc si care vor transmite unda de soc spre alte sectoare. Productia nu mai are unde sa-si vanda produsele.
  • A treia criza va aparea in serviciile financiare, vor aparea credite neperformante, ceea ce se va transmite spre populatie. Si asta se va intampla fie sub forma unor defaulturi bancare (care in final vor fi achitate tot de populatie), fie spre Stat. Vom plati cumva pentru aceste probleme bancare, probabil prin creșteri ușoare de taxe sau impozite , care vor crește lent, nu brusc, și nu pe termen scurt ci pe termen lung.
  • Criza economica abia acum incepe sa se manifeste. Ea va dura mult mai mult decat cea sanitara. Criza sanitara trece intr-un an sau doi. Cea economică va dura mai mult.
  • Rezultanta celor doua crize este criza sociala. Vom avea somaj in crestere iar companiile care vor rezista nu vor mai fi atat de puternice incat sa asigure salarii, bonificatii si stimulente pt angajati (care se traduc in consum, de cele mai multe ori). Guvernele vor avea mari dificultati in a sustine si somajul ridicat si sistemul sanitar.
  • Totul depinde de cum gestioneaza statul problemele economice si relatia cu societatea. Sa irosim cat mai putin din resurse pe programe populiste (in care dam tuturor pe toate) si sa mergem tintit spre acele grupuri sociale vulnerabile pe care sa le ajutam sa se reconverteasca profesional.
  • Sunt pregatite autoritatile pentru a combate această criză? Avem varianta in care am putea spera ca da, autoritatile sunt pregatite, dar in cazul asta nu comunica deloc bine acest lucru. Sau, ceea ce comunică reflectă realitatea. Anume cp nu sunt pregătiți. Mesajele sunt dezamăgitoare pentru societate și mediul economic.
  • Pe de-o parte vedem o lipsă de realism. Că vine dintr-o comunicare insuficientă, sau dintr-o comunicare insuficient de onestă….
  • Măsurile luate de Stat până acum sunt destul de modeste. Ni se spune ca va exista un pachet de circa 3% din PIB. Asta desi in Europa media pachetelor de interventie este de 10% din PIB. Sunt tari mari, dar si mici, care dau pachete de peste 20% din PIB (cazul Germaniei), Italia are 21%. Stiu ce au de facut, au resurse si stiu cum sa rezolve o criza. Vedem si cazul Greciei sau al Poloniei. Ma intreb de ce nu ne putem permite macar pachete de sprijin de dimensiunea Greciei, care o tara falimentara si multi-asistata intenational?
  • Ni se spune dinspre BNR ca Romania are o problema, ca are deficit bugetar mare… bine, hai sa lucram asupra lui. Hai sa mai reducem din programe: Rabla, masini electrice, Prima Casa, tot felul de programe care nu mai conteaza acum si care inghit bani seriosi.
  • La nivelul autoritatilor publice locale fiecare primar a inventat tot ce a putut pt asistenta sociale si achizitii de voturi. Nu poti sa salvezi criza sociala dand subventii de la stat angajatilor pentru ca nu vei avea de unde.
  • Banca Nationala ar trebui sa invete cel mai mult din experienta asta. Sunt oameni inteligenti acolo care au invatat din greselile anilor 90 si din criza 2008-2009. Atunci 400.000 companii romanesti au intrat in insolventa si au dat faliment. Bancile au pierdut 20 miliarde de euro pe care le-au vandut ca imprumuturi neperformante cu 3 centi la dolar, fie ca vorbim de persoane fizice sau persoane juridice
  • Am putea avea crize mai mici daca comunicam eficient si actionam rapid. Din pacate mediul de afaceri nu sta de vorba cu BNR sau cu Guvernul. Nu exista discutii cu partidele politice.
  • Noi inca ezitam sa introducem “munca flexibila” desi ea este introdusa in peste 20 state din Europa. Ori ne asezam toti la masa, ori intram intr-o criza precum cea din perioada tranzitiei
  • De la a asculta la a lucra impreuna e un pas mare. Trebuie sa ne adunam toti impreuna. Daca stam separat, nu vom trece peste situatia asta prea bine.
  • E o problema de incredere intre banci, autoritati, mediul de afaceri. Trebuie sa inteleagă toate părțile că avem acest interes comun de a ne rezolva lucrurile.
  • Evolutia crizei sanitare nu o cunoastem foarte bine, dar o putem anticipa. Daca doar reactionam azi la ceea ce s-a intamplat ieri, sansa de a ne pregati pt viitor e ratata.
  • S-a dat un pachet de sprijin pentru IMMuri care e foarte util, fara discutie! Dar in Romania sunt si companii mari, care de fapt le tracteaza pe cele mici. Ar fi nevoie de un instrument si pentru firmele mari.
  • Acele companii mari trebuie sustinute si ele, fie sub forma unor garantii pentru credite, fie prin lansarea unor comenzi publice – investitii care au efect multiplicator in economie. Daca facem investitii doar in produse de import, nu facem decat sa trimitem banii in afara tarii.
  • Ca presedinte al RBL le spun membrilor sa lucreze impreuna: ne-am ajutat unii pe altii, am invatat (inclusiv prin webinarii, seminarii). Multi din colegii din zona juridica au pus la dispozitie informatii, am oferit consultanta pentru programe precum IMM Invest.
  • Nu s-au primit inca banii pe somajul tehnic, unele companii au putut sa-si plateasca angajatii, altii nu si-au permis. Am avut un dialog intens cu Guvernul si am obtinut rambursari de la Casa de Asigurari de Sanatate, bani blocati acolo de luni si ani de zile.

Urmărește întreaga discuție în fișierul video incorporat mai sus

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *