Președintele sârb Aleksandar Vucic le-a transmis sâmbătă susținătorilor săi că va demisiona în curând și că în țară vor avea loc alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate, potrivit Reuters.
Anunțul lui Vucic, aflat la putere de 13 ani, a venit după aproximativ un an și jumătate de proteste anticorupție conduse de studenți. Manifestațiile, uneori violente, au început după tragedia de la Novi Sad din noiembrie 2024, când o parte din copertina gării s-a prăbușit și au murit 16 oameni.
În urmă cu câteva zile, la Novi Sad, studenții au comemorat victimele tragediei și au cerut convocarea de alegeri anticipate. O altă manifestație studențească este programată pentru duminică, la Kraljevo.
„Voi fi președinte pentru doar câteva săptămâni și apoi voi demisiona”, le-a spus Vucic susținătorilor săi, în cadrul unui miting pro-guvernamental la Belgrad.
Al doilea și ultimul mandat al actualului președinte urma să expire la jumătatea anului 2027.
El a precizat că va ajuta Partidul Progresist Sârb să câștige alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare, care, la termen, ar fi urmat să aibă loc tot în 2027.
Aleksandar Vucic nu a precizat cu exactitate momentul în care va demisiona sau când va dizolva parlamentul, o pre-condiție pentru declanșarea alegerilor anticipate.
„Vucic încearcă să prevină căderea sa inevitabilă”
Savo Manojlovic, liderul inițiativei de opoziție Mișcare-Schimbare, susține că „Vucic încearcă să prevină căderea sa inevitabilă ca urmare a protestelor și a mișcării studențești, care are mai multă susținere decât el”.
Protestatarii, grupurile de opoziție și organizațiile care militează pentru drepturile omului susțin că tragedia de la Novi Sad a fost un efect al corupției și al modului defectuos în care gestionează guvernul proiectele de construcție. În plus, îi acuză pe Vucic și aliații săi de violență împotriva adversarilor politici, corupție, legături cu crima organizată și sufocarea libertății presei. Președintele și aliații săi neagă acuzațiile.
Serbia are statut de țară candidată pentru aderarea la UE, însă Belgradul trebuie mai întâi să rezolve probleme legate de statul de drept și de combaterea corupției și a crimei organizate. De asemenea, trebuie să-și alinieze politicile externe cu cele ale blocului comunitar, inclusiv în ceea ce privește introducerea sancțiunilor împotriva Rusiei ca răspuns la războiul din Ucraina.
