Votul diasporei la prezidențiale – un început șchiop, dar și un efort enorm. Ce sesizează înscrișii la votul prin corespondență – Diaspora

​Cu chiu cu vai, dintre milioanele de români apreciate că ar trăi peste granițele României, 80.000 s-au înregistrat, fie pentru votul prin corespondență, fie pentru cel la o secție de vot din diaspora. Este puțin, dar e un început. Un început șchiop, deoarece posibilitatea votului prin corespondență ar fi trebuit acordată și românilor din țară. În Germania, un sfert din electorat, peste 15 milioane de oameni, votează „în plic”. Trei zile la rând va putea vota diaspora română, iar numărul secțiilor de vot s-a triplat în vederea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2019. Și totuși, unii români deja semnalează probleme, întâmpinate la înscrierile „din timp”.

Românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidențiale între 8 și 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 și 24 noiembrie. Potrivit datelor oficiale de pe site-ul AEP, 41.003 de români s-au înscris pentru votul prin corespondență, în timp ce 38.944 au optat să voteze în Diaspora la secție. Termenul de înscriere la vot al românilor din străinătate a expirat în 15 septembrie.

Aceasta nu înseamnă nicidecum că restul doritorilor nu vor putea vota. Înscrierea pe liste, într-o formă sau alta, dintre cele două menționate mai sus, înseamnă însă că există o evidență a votanților potențiali, precum sunt listele de vot la secțiile din țară și că nu este nevoie de înscrierea pe listele suplimentare. Practicate la multe alegeri și în mod majoritar, acestea din urmă solicită mai mult timp de operare din partea comisiilor de vot.

  • 80 de secții de vot în Germania

Dar să vedem cum pot, ca român din Germania, încă implicat în soarta politică a țării de baștină, să votez civilizat, fără a mă îmbulzi, a sta la cozi, a risca să rămân „nevotat”, sau „votat cu nervi”. 80 de secții de votare, pe teritoriul Germaniei, stau la dispoziția electoratului român, pentru a-și vota viitorul președinte de stat.

La europarlamentarele din mai au fost 25, ceea ce înseamnă mai mult decât triplarea numărului acestora. Puțini ani ne despart de alegerile la care funcționau doar 7-8 secții de votare, la Ambasada de la Berlin și consulatele din marile metropole germane. Am participat ca ziaristă la câteva dintre acestea și știu că una dintre problemele care se ridicau venea din partea autorităților germane, care impun condiții speciale de acces și securitate la centrele de vot.

Situația s-a mai relaxat și în urma organizării, în Germania, a votului la prezidențialele turcești, din 2014, când pentru prima data turcii din diaspora și-au putut vota președintele din patria lor. Celor 1,4 milioane de cetățeni turci cu drept de vot li s-au amenajat secții de votare imense, chiar și pe stadioane sau în pavilioane expoziționale. Însă nu oriunde, ci în orașele mari: Berlin, Hanovra, Düsseldorf, Essen, Frankfurt am Main, München și Karlsruhe.

Faptul că românii din Germania vor putea vota acum în localități mici, mai aproape de domiciliile lor, înseamnă că în întâmpinarea dorinței lor de a vota s-a depus un plus de efort diplomatic, administrativ și logistic.

Desigur că lista secțiilor de votare poate fi consultată din surse oficiale, însă un app dezvoltat de Code for România mi s-a părut util. Pe votdiaspora.ro poți introduce localitatea unde te afli în străinătate și vedea cele mai apropiate variante de secții de votare.

Am încercat chiar și cu un sătuc din Baden-Württemberg, pe numele lui Nehren, și mi-au apărut șase variante – cea mai apropiată fiind la 11 km, cea mai îndepărtată la 52 km. Este o eventuală opțiune, pentru a te informa comod și din timp.

Am văzut că există și situri care preiau sesizări. Pe votcorect.ro, un instrument virtual creat de expertforum.ro în vederea apropiatelor alegeri, apar câteva reclamații. Voi cîta trei dintre ele, două din Germania și una din Elveția. Nu știu în ce măsură astfel de sesizări au și feedback oficial.

„Am încercat să mă înscriu, pentru votul în străinătate am completat totul pană la partea în care îmi cere să adaug fișierul cu cartea de identitate. Dar în loc să primesc scrisoarea cu buletinul de vot, am fost înscrisă la un centru vot din Focșani. Doresc să mă repartizați la o secție de vot din Regensburg, Germania“.

„Am făcut cerere pentru votul prin corespondență din Germania. Din păcate am obținut documentele necesare (plicul și conținutul) pentru turul II dar nu și cele pentru turul I. Indată ce am observat, am scris la adresă indicată pe foaia cu instrucțiunile de vot, pe contact@votstrainatete.ro care au trimit cererea mea mai departe la Biroul Electoral pentru străinătate și care mi-a trimis la rândul ei o brosură cu informații. Eu insă nu voi putea participă la primul tur, având în vedere că sunt înregistrat pentru vot prin corespondență dar nu am primit documentele necesare pentru asta. Cum aș putea obține so documentele de vot pentru turul I? Mulțumesc anticipat“.

„Locuiesc în Elveția și am trimis acum câteva zile (22.10.2019) plicul cu votul prin corespondență pentru primul tur al alegerilor prezidențiale înapoi în România. L-am depus recomandat la poștă centrală din Zürich. Am avut surpriza că în data de 23.10.2019 să îl primesc în cutia postală personală. Am reclamat incidentul la poștă elvetiană, care l-a retrimis corect spre România. Personalul poștei mi-a confirmat bănuiala că sistemele lor (trierea plicurilor se face în mare parte automat) a fost confundată adresă de destinație cu adresă de expediție.Pentru a prevenit pe viitor astfel de probleme, aș recomanda că pe autocolante să se adauge și traducerile în limba engleză ale termenilor Destinatar și Expeditor, de exemplu că Destinatar/To și Expeditor/From. Din informațiile pe care le am, cu o asemenea situație s-au confruntat și români din zona Basel“.

Nimeni nu exclude posibilitatea că la aceste alegeri prezidențiale să existe neplăceri, disfuncționalități, greșeli, neglijențe. Sperăm însă că eforturile depuse pentru a se veni în întâmpinarea dorinței de vot a românilor din diaspora să dea roade. Iar România să nu mai apară, în ziua alegerilor, sub umbra unor extreme îmbulzeli, proteste și vociferări, pe bună dreptate consemnate în primele pagini ale presei străine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *