De ce există o cultură a plagiatului în școlile românești ? „Îi ceri elevului să reproducă, atunci el copiază”● Dumitru Costin, sindicalistul care s-a plâns că premierul l-a făcut hoț, câștigă mai mult decât Cîțu ● Patronatele: N-a revenit în țară un număr semnificativ de specialiști IT ● Dan Dungaciu : Securitatea UE după Brexit – o discuție amânată pentru că e complicată ● Lucian Croitoru: Ar putea fi consiliul monetar o soluție pentru România?● Limitarea dobânzilor creditelor ipotecare şi de consum, respinsă definitiv de Parlament ● V-ar plăcea să vă număraţi printre membrii clubului exclusivist al celor mai bogaţi 1% oameni din lume? Iată cât ar trebui să fie averea Dvs.● Gigantul Pfizer mută în România o parte din activitățile de la centrul de distribuție din Belgia
Dumitru Costin, sindicalistul care s-a plâns că premierul l-a făcut hoț, câștigă mai mult decât Cîțu. Potrivit declarației de avere depuse în 2020, salariul primit de Dumitru Costin de la BNS a fost de 113.773 de lei, la care s-a adăugat salariul de la Asociația Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori, unde este secretar general, și de unde a primit 69.029 lei. În total: puțin peste 182.000 de lei. În schimb, Florin Cîțu a câștigat, în anul fiscal 2019 suma de 122.059 de lei de la Senat și 24.944 de lei de la Ministerul de Finanțe. În total: puțin peste 147.000 de lei. Președintele Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori, Emilian Hulubei, este și el vicepreședinte la BNS. Salariul lui Hulubei de la Asociația fotbaliștilor, la care Costin este secretar general, a fost de 108.939 de lei, în 2019. La această sumă se adaugă 26.000 de la Federația Română de Fotbal, unde Hulubei este în Comitetul Executiv, scrie Newsweek.
Patronatele: N-a revenit în țară un număr semnificativ de specialiști IT. 1,3 milioane de persoane s-au întors în România, de la debutul pandemiei și au găsit locuri de muncă, în special în sectorul IT. O declarație recentă a premierului, al cărui optimism nu e împărtășit și de oamenii de afaceri, mai ales că șeful guvernului aprecia că lucrurile vor merge în aceeași direcție mai cu seamă pentru că în acest an estimăm o creștere economică. Președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni- Piarom, Cristian Pârvan, crede că cifrele sunt puțin credibile. Chiar și așa, nu s-au întors în țară specialiști, ci mai degrabă oameni care nu aveau o situație reglementată în țările gazdă, apreciază Cristian Pârvan. Nevoie de forță de muncă este dar ne lipsesc proiectele, mai spune președintele Piarom: “1,3 milioane este o cifră absolut greu de crezut. Poate fi vorba, probabil, de cei care nu aveau o situație reglementată și din cauza pandemiei, situația lor s-a deteriorat sau cei din HORECA care aveau o situație dar din cauza restricțiilor, o parte s-a întors în România. Nu cred însă că s-au întors în număr semnificativ specialiști în informatică. La câte lucruri trebuie realizate în România, evident că avem nevoie de forță de muncă. Ce n-avem însă, n-avem proiecte.“, scrie RFI.ro
Lucian Croitoru: Ar putea fi consiliul monetar o soluție pentru România? În anii 1998-1999 circula și în România ideea că ar fi mai bine ca în locul băncii centrale să instituim un consiliu monetar. Unii politicieni de atunci (Dinu Patriciu și Horia Rusu) susțineau ideea și au publicat o carte în acest sens. Se discuta de a transforma Banca Națională a României în consiliu monetar. După o discuție cu guvernatorul Isărescu și cu profesorul Georges de Menil, care era consilier pe probleme economice pentru guvern, Daniel Dăianu și subsemnatul am decis să scriem un studiu în care să arătam de ce nu poți veni în mod voluntar cu inițiativa de a avea un consiliu monetar și că acesta se poate impune ca soluție de a restabili încrederea în moneda națională în condiții speciale, atunci când nu există altă soluție. Știam bine problema deoarece studiasem atent sistemul etalonului aur și experiența unor țări care deja aveau consilii monetare, scrie project-e.ro
Limitarea dobânzilor creditelor ipotecare şi de consum, respinsă definitiv de Parlament. Proiectul de lege, adoptat prima dată de Parlament în 2018, urmărea stabilirea unor noi reguli în raporturile juridice dintre consumatori şi comercianţi, respectiv dobânzile penalizatoare ar fi produs dobânzi doar în baza unei convenţii speciale şi numai pentru depăşirea scadenţei cu mai mult de un an. Iniţiatorii spuneau că legislația în vigoare oferă o libertate nerezonabilă și inechitabilă în relația dintre consumatori și comercianți, rata dobânzii legale penalizatoare fiind stabilită la nivelul ratei dobânzii de referință, la care se adaugă patru puncte procentuale, potrivit Avocatnet.ro
