9 martie – Ziua Sfinților 40 de Mucenici

​La 9 martie, creștin-ortodocșii sărbătoresc Ziua Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia. Aceştia au trăit în timpul împăratului Liciniu (308-324) şi erau soldaţi în armata romană staţionată în Sevastia, localitate din Armenia antică.

9 martie – Sarbatoarea celor 40 de muceniciFoto: AGERPRES

9 martie este și Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989.

Cine au fost cei 40 de mucenici

Soldați creștini, cei patruzeci de mucenici au fost ucişi pentru credinţa lor, după ce au refuzat să se închine zeilor, la porunca comandantului acelui corp de oaste, Agricola. Cei patruzeci de sfinţi mucenici au fost duşi legaţi la un lac, în vreme de iarnă şi au fost lăsaţi să îngheţe în mijlocul apei.

Însă cum nu au murit, rugându-se, ei au fost, scoşi din apă şi li s-au sfărâmat gleznele cu ciocane grele şi, fiind arşi de vii, au primit cununa Mucenicilor.

Numele celor 40 de mucenici au fost Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Iraclie, Smaragd, Evnoic, Valent, Vivian, Claudiu, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdichie, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Caius, Leontie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie. Moaştele lor, câte au rămas din foc, au fost înmormântate la Sevastia, apoi s-au împărţit în toată lumea creştină. O parte din ele se găseşte la Mănăstirea Antim din Bucureşti, ca şi la alte sfinte locaşuri din ţara noastră.

Tradiții și obiceiuri de 9 martie – Ziua Sfinților 40 de mucenici

9 martie, cunoscută ca Ziua de mucenici sau Ziua de măcinici, în calendarul popular, această sărbătoare creştină s-a suprapus peste începutul de An Agrar, sărbătorit la hotarul dintre iarnă şi vară.

Printre obiceiurile cu ocazia Zilei celor 40 de mucenici se înscriu şi unele specifice ritualului de An Nou. Cel mai răspândit dintre acestea este reprezentat de prepararea mucenicilor, cunoscuţi şi sub denumirile de Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi, Măcinici. În amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia, gospodinele din Moldova pregătesc colaci, copţi sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă.

În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, nu sunt copţi, ci fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.

Tradiţia populară atestă, pentru această zi, un obicei potrivit căruia în Ziua de mucenici se consumă 40 sau 44 de pahare de vin. Totodată, sunt aprinse focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp, sunt purificaţi oamenii şi animalele prin stropirea cu apă sfinţită, se fac observaţii şi previziuni meteorologice, este scoasă mierea de albine din stupi sau sunt tăiate primele corzi de viţă-de-vie.

Tot în această zi se spune că se deschid mormintele şi porţilor Raiului, pentru ca sufletele morţilor să revină printre cei vii, aceştia fiind aşteptaţi cu scaune şi cu mese întinse la focurile de Măcinici.

În ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice. Se spunea că pământul îngheţat în această zi prezicea o toamnă fără brume, iar dacă pământul nu era îngheţat, bruma din toamnă avea să cadă devreme. Astfel, oamenii ştiau cum să-şi planifice muncile câmpului.

9 martie este ziua în care se scotea plugul la arat, marcând, astfel, momentul ce deschidea ciclul sărbătorilor de primăvară şi începutul noului an agrar.

9 martie – Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989

Ziua de 9 martie este și Ziua comemorării Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, a celor ce au luptat, cel mai adesea până la moarte, îndurând suferințe inimaginabile în închisorile comuniste de exterminare, împotriva instaurării în România a unui regim politic totalitar.

Proiectul de lege privind declararea zilei de 9 martie “Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989” a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile, trei împotrivă şi şase abţineri.

Pe aceşti luptători români pentru credinţă şi libertate, Biserica îi pomenește la fiecare Sfântă Liturghie, alături de eroii din toate timpurile și din toate locurile, deoarece s-au jertfit în lagăre şi în închisori pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român.

Patriarhia Română a transmis Centrelor eparhiale îndemnul de a săvârşi în această zi slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei, emis cu ocazia zilei de 9 martie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *