Un număr de 22 de lideri din Uniunea Europeană, printre care se numără cancelarul german Friedrich Merz, șefa guvernului italian Giorgia Meloni, dar şi preşedintele României, Nicuşor Dan, au criticat sâmbătă politicile în materie de migraţie ale prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez, acuzându-l că subminează securitatea frontierelor UE, în contextul crizei din Ceuta.
Pedro Sánchez, din ce în ce mai izolat, a replicat că partenerii săi din UE au reacţionat într-un mod „egoist” şi „ilegal” la afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranţi fără autorizaţie sosiți din Maroc în exclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord, relatează News.ro citând ediția europeană a publicației POLITICO.
Deşi aproape toţi aceşti migranţi s-au întors acum în Maroc – şi niciunul nu a trecut pe teritoriul continental al UE – cei 22 de lideri şi-au exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la ameninţarea la adresa frontierelor UE şi au subliniat că decizia lui Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranţi fără autorizaţie constituie un „factor de atracţie” care a alimentat criza.
Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintelui Consiliului European, António Costa, şi prim-ministrului irlandez, Micheál Martin (Irlanda deține în prezent președinția semestrială a UE, n.r.), cei 22 de lideri au făcut referire directă la necesitatea cooperării la nivelul UE în ceea ce priveşte politici precum programul de regularizare a migranţilor de la Madrid.
„Avem datoria de a descuraja în mod eficient şi de a combate fără încetare migraţia ilegală, prin coordonarea acţiunilor noastre, consolidarea frontierelor noastre externe şi abordarea tuturor politicilor care pot servi drept factori de atracţie, cum ar fi regularizarea unui număr foarte mare de migranţi în situaţie neregulată”, au scris liderii UE în scrisoare.
Madridul a respins afirmaţia potrivit căreia schema de regularizare a ţării ar fi declanşat criza din Ceuta şi a subliniat că niciuna dintre persoanele care au intrat ilegal în exclavă nu ar fi eligibilă să beneficieze de această măsură.
„Acest proces se bazează pe condiţii foarte specifice, cum ar fi dovada rezidenţei în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 şi faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Spaniei. În plus, termenul limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului, care a fost lansat în aprilie, a fost în iunie.
O inițiativă lansată de Meloni și Frederiksen
Însă aceste explicaţii nu par să-i fi convins pe liderii UE care au semnat scrisoarea adresată lui Costa, Von der Leyen şi Martin.
„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migraţiei sau alte ameninţări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Că intrarea ilegală a unui migrant se poate transforma într-o şedere legală”, au continuat aceştia.
Ca semn al ameninţării crescânde la adresa spaţiului Schengen de liberă circulaţie al UE şi al caracterului exploziv al migraţiei ca problemă politică paneuropeană, semnatarii scrisorii s-au declarat dispuşi să consolideze sau să reinstaureze „controlul temporar la frontieră” în cadrul blocului.
Pe lângă Merz şi Meloni, scrisoarea a fost semnată de liderii din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia.
Aceştia au solicitat organizarea unei videoconferinţe a miniştrilor de interne pentru a conveni asupra paşilor următori.
- Această videoconferință, despre „evoluțiile din Ceuta”, va avea loc, a anunțat ulterior Irlanda, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE.
Roma şi Copenhaga au luat iniţiativa în redactarea scrisorii.
Sánchez îi critică aspru pe omologii săi „egoişti”
Într-o scrisoare adresată de asemenea lui Von der Leyen, Costa şi Martin, Sánchez i-a criticat dur pe omologii săi europeni care „au ales să atace Spania şi să solicite excluderea temporară a acesteia din Spaţiul Schengen”.
Meloni a fost prima care a propus joi suspendarea Spaniei din zona formată din 29 de ţări în care controalele la frontierele interne au fost în mare parte eliminate. Vineri, Italia a impus restricţii privind libera circulaţie din Spania către porturile şi aeroporturile italiene. Franţa a intensificat, de asemenea, controalele la frontiera cu Spania din cauza valului de migranţi din Ceuta.
În scrisoarea sa, la care a avut acces POLITICO, prim-ministrul socialist al Spaniei a susţinut că solicitările de excludere a Spaniei din spaţiul Schengen sunt „nu numai contrare legislaţiei europene, dreptului umanitar şi principiilor de solidaritate care ne leagă”, ci şi „intereselor pe termen lung ale Europei şi bunului simţ elementar”.
Sánchez s-a apărat împotriva acuzaţiilor că Spania nu ar reuşi să protejeze frontierele externe ale UE şi a citat date care arată că ţara sa a înregistrat jumătate din numărul de intrări ilegale faţă de Italia între 2021 şi 2026.
El a subliniat, de asemenea, că nu este prima dată când migranţii sunt folosiţi ca armă împotriva membrilor blocului şi a reamintit încercarea Belarusului din 2021 de a semăna haos în UE prin facilitarea trecerii migranţilor în Polonia şi în mai multe ţări baltice.
Prim-ministrul Spaniei a adăugat că statele membre ale UE care au susţinut propunerea de suspendare au fost „motivate de prejudecăţi, ştiri false, ignoranţă sau interese politice”.
„În contextul internaţional actual, Uniunea Europeană nu îşi poate permite acest tip de reacţie egoistă, polarizantă şi ilegală”, a scris el.
Scrisoarea în termeni fermi a lui Pedro Sánchez subliniază tensiunea crescândă dintre prim-ministru şi numeroşii lideri ai UE care şi-au exprimat sprijinul pentru excluderea temporară a Spaniei din spaţiul Schengen.
