Proiectul a fost inclus de Comisia Europeana in Strategia UE pentru Regiunea Dunarii, are asigurata finantarea, dar este ignorat la Bucuresti.
Reluarea navigatiei pe Prut a incremenit in faza de proiect, desi este unul dintre obiectivele Strategiei Dunarii, deci un proiect cu finantare asigurata de la Bruxelles. Recent, a fost relansat in spatiul public proiectul Caii Navigabile Gdansk – Galati, care strabate Europa de Est de la nord la sud, reducand cu 4.000 de kilometri distanta strabatuta de navele de transport de marfuri de la Marea Baltica la Marea Neagra si Mediterana.
Acest proiect a fost propus in 1920 de Fundatia Regele Carol I si atunci se baza pe faptul ca pe Prut se naviga din anul 1856.
Navigatia pe Prut ar fi astfel o etapa a acelui proiect ambitios, care ar presupune numai 72 km de canal excavat, dar ar aduce avantaje economice imense prin scurtarea cailor de transport naval de marfuri. Navigatia pe Prut a fost intrerupta dupa Al Doilea Razboi Mondial, cand raul a devenit granita estica a URSS.
Dupa 1990, au fost semnate acorduri bilaterale intre Romania si Republica Moldova, iar proiectul reluarii transportului pe apa a fost trecut in strategiile de transport ale Romaniei si Uniunii Europene, dar la Palatul Victoria si Ministerul Transporturilor nu a facut nimeni ceva concret pentru a demara proiectul cu finantare asigurata.
Proiect strategic finantat de Bruxelles, ignorat la Palatul Victoria
In 2011, la reuniunea de la Viena a Parteneriatului pentru Imbunatatirea Infrastructurii si Navigatiei pe Dunare (PIDIN) s-a stabilit ca facand parte din Strategia UE pentru Regiunea Dunarii si Proiectul „Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe raul Prut”, aflat la pozitia 60 din lista de proiecte. Era un succes, pentru ca dupa 1990 intre Romania si Republica Moldova au fost incheiate mai multe intelegeri, acorduri bilaterale, protocoale, care vizau reluarea navigatiei.
In 2012, Uniunea Societatilor de Expeditii din Romania (USER) si Asociatia Expeditorilor si Brokerilor Vamali din Republica Moldova (AEM TRANS) s-au adresat? premierilor Victor Ponta si Vlad Filat, solicitand accelerarea procedurilor de reluare a transportului naval de marfuri pe Prut prin „masuri ferme, cu termene si responsabilitati, pentru trecerea la fapte in acest domeniu care a suferit si continua sa sufere tergiversari si blocaje”.
Presedintii celor doua organizatii au transmis si disponibilitatea membrilor lor de a se implica in proiect, prin parteneriat public-privat. Au mai trecut cinci ani si nu s-a intamplat nimic concret. Pe vremea cand era ministru de Externe, Teodor Baconschi a organizat o conferinta pe tema Strategiei Dunarii, la care s-a discutat si despre proiectul reluarii navigatiei pe Prut, dar nimic concret si demersurile au fost reluate. Secretarul general al Uniunii Societatilor de Expeditii din Romania, Stefan Popa ne-a declarat ca a solicitat sa fie primit de ministrul de Externe, Teodor Melescanu, pentru a face demersurile necesare pentru ca Directia Strategia Dunarii de la MAE sa demareze procedurile de pregatire a proiectului.
Navigatie din 1856
Transportul naval pe Prut nu ar fi un proiect nou, ci adaptarea la conditiile presupuse astazi de transportul naval de marfuri, pentru ca pe Prut se naviga din 1856, cu toate ca? abia din 1870 se poate vorbi de o activitate organizata. Pana in 1914 s-a navigat pe un sector de 318 km, de la varsarea Prutului in Dunare, la Galati, pana la Nemteni. Lucrarile hidrotehnice realizate de Administratia Comerciala a Porturilor si Cailor de Comunicatie dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial au permis extinderea sectorului navigabil pana la Sculeni, pe o distanta de 445 km. Se naviga cu nave avand capacitati de 300 pana la 600 de tone. Dupa Al Doilea Razboi Mondial, cursul raului a devenit granita a URSS si autoritatile de la Moscova au interzis navigatia pe Prut.
Anul 1968 avea sa aduca o schimbare in intentiile strategice ale sovieticilor. Cu ajutorul Guvernului de la Bucuresti, URSS a inceput sa faca cercetari si sa curete albia Prutului pe sectorul de 535 km, de la Dunare la Stanca–Costesti. URSS chiar incepuse navigatia pe Prut, dar, dupa o surpare produsa la km 337, a fost suspendata pe sectorul Cahul–Ungheni.
In anii „70 au avut loc mai multe intalniri intre exper-ti rusi si romani, pentru discutarea Conventiei hidrotehnice dintre URSS si RSR. In perioada 1970-1973, au fost realizate mai multe studii, potrivit carora la inceput s-ar putea naviga in regim natural de scurgere, cu nave cu capacitatea de pana la 600 de tone. Apoi, prin realizarea unui sistem de ecluze s-ar putea naviga „in regim barat, cu acumulari in trepte, cu nave cu capacitate de 700-1.000 de tone”.
Acordurile bilaterale dau „unda verdea” proiectului
In 2011, …
Restrictia impusa de URSS e respectata de Romania si astazi. Cand va putea fi reluata navigatia pe Prut
