Judecătoarea aduce acuzaţii grave fostei şefe DNA, spunând că aceasta a minţit în interviu şi insist pe privilegiile pe care le-a avut Kovesi, în calitate de fiică de prim-procuror comunist şi comenteaza saltul de la statului de procuror cu rang de tribunar în provincie la cel de procuror general al României.
„Azi am ascultat unul din cele mai bune interviuri pe care le-am ascultat candva.
Un interviu despre perfectiune, despre perfect picture, despre the best pupil,despre best student, despre the best …
Despre cum ar fi intr-o lume perfecta, cu perfect match, perfect coach, perfect family, perfect job.
Un interviu in care m-am regasit uneori, regretand ca nu am stilistul si make-upul doamnei si nici PR-ul ei. Desavarsit. In final , aveam in fata omul perfect.
Ei bine, pana la un punct ma regaseam. Si eu am copilarit in doua orase, si la mine a venit o profa care m-a ales pentru handbal, nu pentru baschet in generala, si eu ma jucam pe zapada in anii ’80. Diferenta era ca eu ma jucam la bloc, nu la casa, ca tata nu a fost prim-procuror sa primeasca la repartitie o casa. Dar era bine si la bloc.
Sincopele au inceput sa apara cand si eu, ca si ea, eram admise la cel mai bun liceu de mate-fizica din judet. Si eu eram sportiva de performanta, si eu am avut cantonamente, si pe mine cineva m-a selectat in lotul national, pana nu mi-am bulit un genunchi, asa ca nu am mai ajuns acolo. Am continuat si asa, dar eram rezerva, fiindca taica-meu nu era procurorul sef al localitatii, ca in cazul ei.
Eu am fost olimpica, ea nu. Nu am fost vicecampioana europeana, dar eram in clasa a IX-a si a XI-a prima la olimpiada de judet la matematica. Traiam aceleasi vremuri, dar nimeni nu ma trecea la teze ca eram si sportiv de performanta. La mine in clasa a XI-a a fost de ales intre sport si scoala. Si am ales scoala. Nu puteai face si performanta in sport, si scoala la acelasi nivel si la cel mai bun liceu. Prima minciuna.
Pana aici, puteam si eu si mii altii sa construim povestea copilariei perfecte. Bunici la tara, vacante in miros de fan si scaldat. Nu e nimic ce sa nu fi incercat generatiile noastre.
Dupa admiterea la facultate, am inceput sa simt diferentele. Eu nu am avut un tata procuror sef. Eu nu am avut acces la practica in instante si procuratura. La notariat aveam insa un unchi indepartat, unde am facut practica, dar nu m-a luat stagiara dupa facultate, ca erau o casta inchisa si eu eram nepoata de afin de gradul IV. Eu am ales procuratura pentru ca mi se parea mai usor examenul atunci, fara cod civil si de procedura.Pentru ca da, eu am dat examen pentru intrarea in profesie, la Bucuresti, la nivel national, in vreme ce in generatia lor s-a mers pe repartitii.
Si pe mai departe, diferentele dintre cariere tind sa se accentueze si au o mare sincopa, Presupunem ca am ajuns pe puterile si fortele noastre doamna procuror de tribunal, si eu jude de tribunal.
NEWS20
www.news20.ro
