„Există trei păreri. Se ia în considerare momentul săvârșirii infracțiunii, dacă a fost săvârșită până la momentul abrogării, momentul condamnării, altă părere, însă părerea majoritară și părerea mea personală este că, având în vedere că această lege privind recursul compensatoriu este practic o lege de compensare, o lege de reparație, nu are un efect de grațiere, ei nu i se aplică articolul 6 din Codul Penal privind legea mai favorabilă, este o lege care privește procedura executării pedepsei și statul român poate să vină ulterior și să spună: acordăm zile de compensare, în sensul de reparație, până la momentul abrogării, și ulterior poate să prevadă o altă formă de reparație”, a argumentat judecătorul Alin Bodnar de la Judecătoria Sectorului 3 București, membru în Forumul Judecătorilor, într-un interviu pentru HotNews.ro.
„Cred că este puțin exagerat să spunem că se aplică această lege privind recursul compensatoriu inclusiv persoanelor care săvârșesc astăzi infracțiuni și sunt condamnate peste doi ani sau peste trei ani”, a adăugat acesta.
Procurorul Bogdan Pîrlog, prim adjunct la Parchetul Militar și co-președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție, afirmă și el, în același interviu, că recursul compensatoriu conține „reglementări care se referă strict la executarea pedepsei drept pentru care nu ar fi de natură a naște efectul de lege penală mai favorabilă”.
În orice caz, însă, abrogarea recursului compensatoriu, pe lângă efectele benefice de a reduce valul de ieșiri anticipate din pușcării, ar putea naște „o avalanșă„ de cereri care ar putea „copleși instanțele: „Prin experiența pe care am avut-o și în 2014, cu reglementări similare care puteau să afecteze durata pedepselor, va fi o avalanșă de cereri care va copleși instanțele, categoric”, a argumentat Bogdan Pîrlog.
„Există riscul ca, într-adevăr, într-un moment extrem de dificil, din punct de vedere al instanțelor, al numărului de judecători prezenți, să se trezească cu o creștere artificială și extrem de mare”, a adăugat acesta.
