Decizia Primariei Bucuresti de a finanta cu milioane de euro de la buget constructia unei biserici fara a consulta comunitatea locala nu este o practica obisnuita in Europa de Vest.
La putina vreme dupa alegerile locale, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anuntat ca aloca din bani de la bugetul local suma de peste 3,5 milioane de euro pentru continuarea lucrarilor la Catedrala Mantuirii ?Neamului. In acelasi timp, primarul sectorului 1, Dan Tudorache, a anuntat ca va cere Consiliului Local sa dea 10 milioane de lei din bugetul sectorului pentru acelasi lacas de cult. „Romania liberaa” a vorbit cu specialisti si a consultat bugetele unor metropole europene pentru a vedea daca aceste practici sunt comune in Occident.
Berlin. Municipalitatea nu sprijina constructia lacasurilor de cult?
Mathias Gille, de la Cancelaria Primariei din Berlin, a fost foarte clar cand ne-a explicat ca municipalitatea nu sprijina constructia de lacasuri de cult, ci doar sustine financiar o serie de actiuni sociale care pot fi derulate atat prin biserici, comunitati religioase, cat si de catre organizatii care nu s-au constituit in jurul unui crez.
Primaria din Berlin aloca bani din bugetul local pentru constructia de biserici?
Mathias Gille: Autoritatile din Berlin nu sustin, in mod curent, constructia de biserici.
De ce s-a decis acest lucru?
M.G.: Pentru ca nu este nevoie. In Berlin sunt atat de multe biserici incat unora dintre ele li s-a dat o alta menire decat cea sacra de lacas de cult.
Primaria aloca bani pentru a sprijini vreun cult religios si pe ce motiv?
M.G.: Berlinul sprijina doar acele biserici si grupuri religioase care au o intelegere speciala cu municipalitatea, precum Biserica protestanta, Biserica catolica sau comunitatea evreiasca, sau care indeplinesc anumite actiuni sociale, precum Humanistische Verband Deutsch?lands, LV Berlin, ai caror membri sunt agnostici sau nu apartin vreunei confesiuni.
Bani pentru valoarea ?de patrimoniu
Politologul Andrei Taranu ne-a explicat ca a”in Germania, primaria nu poate aloca bani de la buget pentru constructia lacasurilor de cult, deoarece Biserica este separata de stat. Germania are o lege speciala potrivit careia toti cei care isi declara apartenenta la un cult religios platesc indirect 10% pentru cultul respectiv”. In cazul Frantei, vorbim de un stat laic care isi asuma acest lucru prin Constitutie, mai spune profesorul Andrei Taranu.
„Romania liberaa” a consultat bugetul Parisului, pentru a verifica daca Biserica priveste fonduri directe de la municipalitate. Capitala Frantei nu investeste in constructia unora lacase de cult noi, ci doar in consolidarea, renovarea si punerea in circuitul turistic a celor cu valoare de patrimoniu. Astfel, cheltuielile sunt directionate pentru a salva o cladire cu valoare de patrimoniu si nu pentru nevoia enorisilor dintr-un anumit arondisment. a”Pentru un acces cat mai facil la cultura s-a cheltuit in anul 2015 suma de 58,1 milioane de euro. Din aceasta, patrimoniul cultural, arhivele si recursul la memorie au avut alocata suma de 9,1 milioane de euro. 6,7 milioane de euro au fost cheltuite pentru renovarea si securizarea unor biserici, inclusiv biserica Saint Germain de Charonne”, se arata in documentul oficial al Primariei Paris. Pentru afaceri culturale a fost alocata suma de 68,1 milioane de euro, din care 28,6 milioane de euro vor fi alocate pentru renovarea unor lacasuri de cult precum: Saint-Philippe du Roule (5,80 milioane de euro alocate), Saint-Germain des Prés (4,25), Saint-Augustin (4,1), Notre-Dame de Lorette (3,3), Sainte-Marie Madeleine (3), Saint-Merri (2), Sainte-Trinité (1,7), Saint-Jean de Montmartre (1,8 ).
In fine, Ramona Strugariu, care traieste in Bruxelles, ?ne-a confirmat ca a”primariile din Bruxelles nu finanteaza constructia de biserici pentru nici un cult religios. Chiar si scolile catolice sunt scoli private. Ele primesc o subventie pentru fiecare elev inscris din partea statului belgian”.
Statul spaniol si Biserica Catolica
Autoritatile din Spania au o relatie apropiata cu Biserica Catolica, pe care o sprijina financiar. Potrivit publicatiei El Mundo, care il citeaza pe ministrul Finantelor si Administratiei Publice , Cristobal Montoro, statul spaniol va oferi lunar Bisericii Catolice 13.266.216 euro in 2016, ceea ce reprezinta fonduri publice de aproximativ 159 de milioane de euro. Spania are 100.000 de lacasuri de cult, anual aparand cateva sute. Patrimoniul cultural ecleziastic numara 60.000 de imobile. Bugetul de venituri si cheltuieli al orasului Madrid nu stipuleaza sume pentru ridicarea de biserici, dar confirma faptul ca Biserica Catolica avea o serie de beneficii fiscale potrivit intelegerii avute cu statul spaniol. De asemenea, in bugetul Londrei consultat de RL nu exista nicio o referire la finantarea constructiei de biserici. De altfel, Biserica Anglicana nu pare sa aiba nevoie de sprijin financiar. Potrivit churchofengland.org, biserica are nevoie de 1.000 de milioane de lire pentru a finanta cele 13.000 de parohii si 43 de catedrale. Acesti bani sunt obtinuti de la enoriasi (trei sferturi din suma), din donatii sau mosteniri. 16% din buget sunt stransi de la misionarii care vand obiecte bisericesti (215 milioane de euro in anul 2014). Restul sumei este completata de diversele servicii ale Bisericii. Aceste sume se duc, potrivit sursei mai sus citate, spre plata facturilor, intretinerea parohiilor si spre construirea unor lacasuri de cult noi.
Construirea de biserici, o?practica normala?in Europa de Est
Fara a ne fi propus o cercetare exhaustiva a acestui subiect, concluzia demersului facut de edilii din Bucuresti in contextul european de mai sus este trasa de profesorul Andrei Taranu: a”Alocarea banilor de la bugetul local direct pentru constructia de biserici este o practica indubitabil comuna pentru Europa Centrala si de Est. Daca ati observat, se intampla acest fapt in state precum Bulgaria, Rusia, Romania, Grecia, state ortodoxe. Aici, autoritatile aloca bani pentru biserici, desi este evidenta necesitatea unei dezbateri inaintea unui astfel de demers. De asemenea, ar trebui facut …
