de Narcis Popescu Publicat la: 02.01.2016 10:50 Ultima actualizare: 02.01.2016 11:54
Au trecut 26 de ani de la caderea regimului comunist in Romania, iar societatea romaneasca s-a schimbat profund de la momentul Revolutiei din decembrie 1989, insa exista inca probleme majore de sistem care nu au fost rezolvate. Cei cu putere de decizie vin si pleaca si, de cele mai multe ori, asta se intampla si cu promisiunile lor. Gandul prezinta o lista cu 10 mari probleme pe care Romania nu a reusit sa le rezolve mai bine de un sfert de secol.
1. DEMOGRAFIA Romaniei? este una dintre principalele probleme active ale tarii fata de care nu s-a luat nici o masura serioasa dupa Revolutie. In timp ce sporul natural a continuat sa fie negativ, nu a existat nici un program de stimulare a cresterii numarului de locuitori sau de intinerire a populatiei. Numarul romanilor a continuat sa scada, astfel incat, in prezent numarul locuitorilor tarii a ajuns la nivelul anului 1966, sub 20 de milioane de locuitori.
Nici viitorul nu arata bine, estimarile fiind alarmante. Daca din 1990 reducerea populatiei s-a facut prin migratie externa, din 2013 acest lucru s-a schimbat, incepand sa se reduca populatia rezidenta a tarii. Astfel, numai in anul 2014 populatia a scazut cu 80.000 de oameni, carora li se adauga si alti 40.000 de cetateni care au migrat. Acest lucru echivaleaza cu disparitia a doua orase de nivel mic in fiecare an.
Reducerea populatiei este influentata de numarul mare al deceselor, dar si de scaderea ratei natalitatii, aspecte care nu pot fi schimbate intr-un timp foarte scurt. Romania are acelasi comportament privind natalitatea pe care il avea in 1961, respectiv se nasc din ce in ce mai putini copii, iar dupa 1990 fenomenul de scadere a natalitatii a fost mai accelerat.
Romania va ramane pana in anul 2050 cu o populatie rezidenta de aproximativ 16 milioane de persoane, iar asta fara a fi luata in calcul migratia.
2. SĂNĂTATEA ramane „o rana deschisa”, fiind inca o problema nerezolvata de vreunul dintre guverne dupa 1989. In ultimii 25 de ani, nu s-a facut nici o reforma reala a sistemului de sanatate. Desi bugetul Ministerului Sanatatii a fost suplimentat, sistemul a ramas sarac raportat la standardele europene, iar accesul la serviciile medicale in mediul rural ramane limitat.
Un proiect de reforma structurala a sistemului de sanatate a fost elaborat in 2012 in timpul guvernarii Boc, insa legea a fost retrasa dupa ce dezbaterea publica s-a concentrat mai mult pe disputa dintre fostul presedinte Traian Basescu si Raed Arafat, pe atunci secretar de stat in Ministerul Sanatatii. Atacul fostului presedinte la Arafat a provocat ample miscari de strada, criza incheindu-se peste cateva luni cu demisia cabinetului Boc.
In acest moment, nu exista un sistem eficient de asigurari de sanatate care sa permita standarde ridicate de tratament al pacientilor, dar si un nivel de salarizare si dotare a spitalelor. Monopolul in domeniu apartine Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. De asemenea, scenariul infiintarii unor centre regionale este departe de a fi pus in practica.
In cazuri de criza majora sistemul s-a dovedit a fi incapabil sa faca fata provocarii, momentul tragediei din Colectiv fiind un exemplu in acest sens.
O alta problema este cea a personalului. Salariile mici au determinat exodul necontrolat al medicilor romani dupa 1989. Numarul total al celor care au parasit Romania in ultimii 6 ani depaseste 15.000. Astfel, conform unui comunicat al Colegiului Medicilor de la inceputul anului 2015, numarul medicilor din spitalele romanesti era de doar 13.521 (comparativ cu 20.648 in 2011 si 14.487 in 2013). Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat pe categorii de varsta, dintre medicii de spital, 2.961 au peste 60 de ani, 2.610 sunt intre 50 si 60 de ani, 3.642 intre 40 si 50 de ani si 3.901 intre 30 si 40 de ani. Doar 407 medici au sub 30 de ani.
Potrivit datelor Colegiul Medicilor din Romania, anual intra in sistem aproximativ 3.000 de medici si ies aproximativ 3.500 (prin migratie, pensionare si deces).
3. EDUCATIA este un capitol departe de a fi rezolvat de Romania. Desi sindicatele din invatamant au cerut repetat alocarea a 6% din PIB pentru educatie, bugetul pe 2015 s-a inchis cu doar cu 4 procente alocate. Cu toate ca salariile personalului din invatamant reprezinta unul dintre cele mai disputate subiecte, acestea au ramas mici, iar acest lucru s-a reflectat asupra calitatii actului de educatie.
Asigurarea calitatii in scolile din Romania se face de mantuiala, acest lucru fiind reflectat in slabele rezultate ale elevilor de la examenul de Bacalaureat. Mai mult, in ultimii 25 de ani, legea educatiei a fost modificata de peste 60 de ori, ceea ce a determinat o destabilizare a sistemului. Fiecare dintre ministrii care au trecut pe la Ministerul Educatiei au adus cel putin cate o schimbare.
Totodata, sistemul educational din Romania nu este inca organizat spre competente. Proasta corelare a sistemului cu piata muncii face ca multi dintre absolventi sa nu-si gaseasca de munca dupa terminarea studiilor.
Nu in ultimul rand, scandalurile doctoratelor plagiate in cazurile lui Victor Ponta, Gabriel Oprea sau Petre Toba au stirbit credibilitatea sistemului superior de invatamant.
4. INFRASTRUCTURA rutiera din Romania nu a evoluat nici ea foarte mult in ultimii 20 de ani. Desi compania pentru drumuri si autostrazi are un buget anual de 1,7 milarde de euro, Romania are mai putin de 700 de kilometri de autostrada, acum, la peste 25 de la Revolutie. Desi banii ar fi fost de ajuns pentru construirea a 300 de kilometri de autostrada pe an sau reabilitarea a 2.500 de kilometri de drum national, contractele date cu dedicatie, supraevaluarile de costuri sau platile pentru lucrari inexistente sunt doar cateva dintre motivele pentru care astazi, Romania, are in folosinta doar 695,4 kilometri de autostrazi.
Romania a reusit in 2015 o performata unica in Europa sa termine anul cu mai putini kilometri de autostrada decat i-a inceput, dupa ce o portiun a lotului 3 din Sibiu-Orastie, inaugurata cu doua zile inaintea turului II al prezidentialelor a fost demolata.
Astfel, absenta unei infrastructuri functionale, care sa lege Romania de celelalte state europene, risca sa lase tara noastra la periferia Uniunii Europene si reprezinta un impediment serios in dezvoltarea ei, in atragerea de investitii sau promovarea turismului. Totodata, lipsa unei infrastructuri rutiere performante este unul dintre cauzele care plaseaza Romania pe locul doi, in spatiul comunitar, intr-un top al victimelor accidentelor rutiere, conform unei evaluari facute de Eurostat in 2013.
Nici infrastructura feroviara nu arata mai bine. Forumul Economic Mondial a plasat Romania pe ultimul loc in UE in ceea ce priveste calitatea infrastructurii feroviare, fiind devansati chiar si de bulgari. Mai putin de 40% din reteaua feroviara a Romaniei este electrificata, iar achizitiile de locomotive si automotoare electrice sunt inutile, in aceasta situatie.?Din 2008, pentru mai mult de 5.000 de kilometri de retea feroviara intarzie anual termenul limita la care trebuie facute reparatii capitale.
5. DEFRISĂRILE reprezinta o alta problema a Romaniei dupa 1989. Daca in 1800, suprafata impadurita a provinciilor istorice romanesti era de 8,5 milioane de hectare, in vara lui 2012, suprafata fondului forestier a ajuns la doar 6,35 milioane de hectare.
Potrivit unui raport al Greenpeace Romania, care a monitorizat, pe baza datelor remise de autoritati,? tara noastra pierde 3 hectare de padure pe ora, iar 62 de cazuri de taieri ilegale se inregistreaza in fiecare zi. Astfel, taierile ilegale de padure doar din intervalul 2013-2014 au adus statului roman un prejudiciu de peste 52 de milioane de euro.
Totodata, in ultimii 21 ani, peste 32,66 de milioane de tone de lemn, de la rumegus, butuci, vreascuri sau placaje, pana la foi de furnir si la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul National de Statistica (INS) si centralizate de gandul in mai 2015. O tendinta alarmanta de diminuare a fondului forestier national o constituie transformarea, dupa defrisare, a terenurilor forestiere in terenuri agricole sau pasuni. Astfel, pentru a putea primi subventii europene la hectar, dupa ce au fost improprietarite cu paduri, mai multe persoane au ras padurile trasformand terenurile in terenuri agricole. In acest fel, defrisarea padurilor a contribuit la degradarea solurilor, la cresterea ariditatii climatului, la intensificarea vitezei vanturilor, alunecari de teren si la aparitia inundatiilor.
6. REFORMA CLASEI POLITICE, un subiect adesea atacat de liderii politici in timpul campaniilor electorale, dar uitat rapid dupa inchiderea urnelor de vot, reprezinta o alta „neimplinirea” majora a Romaniei in ultimii 25 de ani. Un prim indicator care releva aceasta nereusita este adoptarea greoaie, abia la 22 dupa Revolutie, in 2012, a legii lustratiei, intr-o forma cu semne de intrebare.
Esecul schimbarii mediului politic romanesc este cel mai bine ilustrat de faptul ca aproape 25% dintre parlamentarii care s-au rulat in legislatura actuala, 2012-2016, au avut probleme cu legea, fie ca sunt condamnati, trimisi in judecata, urmariti penal sau acuzati de ANI de incompatibilitate, conflict de interese sau averi nejustificate. Dintre cei 99 de deputati si 43 de senatori, contabilizati de gandul in august 2015, cei mai multi provin de la PSD – 55, acesta fiind de altfel si partidul cu cei mai multi parlamentari. Topul este completat de PNL (inclusiv PDL) cu 43 de alesi care au probleme cu legea, apoi UNPR cu 12, UDMR cu 10, PC-PLR cu 6, minoritatile cu 3 si PP-DD cu 2. 11 parlamentari care au probleme cu legea sunt independenti, parasindu-si formatiunile politice care i-au adus in Parlament.
Insuccesul reformarii clasei politice este exemplificat si de cei trei ani de guvernare ai lui Victor Ponta la Palatul Victoria, unde a condus patru cabinete, iar 12 dintre ministri sai au fost urmariti penal acuzatii de mita, abuz in serviciu, fraude electorale, subminarea economiei nationale sau plagiate, iar trei dintre ei au fost si condamnati, la momentul verificarii facute de gandul, in iulie 2015. Aceste lucruri sunt reprezentative pentru faptul ca cetatenii Romaniei au ramas incorsetati de o clasa politica inca atasata de cultul compromisului.
7. ADEVĂRUL DESPRE REVOLUTIE se pastreaza si acum ca o chestiune neelucidata, la 26 de ani de cand romanii au iesit din comunism in singura revolutie anticomunista est-europeana …
