Fostii olimpici romani au cariere stralucite si ajuta societatea in care traiesc sa se dezvolte. Dar nu o fac din Romania, ci de pe meleaguri care le ofera conditii si sprijin.
„Romania liberaa” a reconstituit traseul unora dintre cei mai buni olimpici ai Romaniei din ultimii 15 ani. La sfarsitul anilor „90 si in prima decada a anilor?2000, ei au plasat Romania pe harta tarilor cu rezultate remarcabile la olimpiade internationale in domenii precum matematica, informatica, fizica, biologie, geografie. Dar unde sunt acum? Cum au evoluat? Ce fel de viata duc?
Localizarea si intervievarea celor cinci olimpici alesi de Rl au relevat cateva aspecte comune: toti au avut un traseu profesional notabil,? toti au ales o tara alta decat Romania pentru a studia si profesa si toti si-ar dori sa poata face in tara ce fac departe de casa.
Fost olimpic la biologie,?cercetator in New York
Pe 21 iulie 2008, un avion ateriza la Bucuresti, aducand de la Mumbai, India, delegatia plecata la Olimpiada Internationala de Biologie. Printre ei se afla si Robert Heler, cel care, in 2006, obtinuse locul I la Olimpiada Nationala de Biologie. Acum, Robert se intorsese cu o medalie de bronz la concursul international la care participasera 220 de concurenti din 55 de tari.
a”Am ales biologia fiindca mi-am dat seama ca e un domeniu despre care nu stim nimic si ca tot ceea ce stim este fapt incert. Implicandu-ma, vreau sa transform aceste presupozitii in adevaruri, in certitudini. Vreau sa imi fac loc, inca de la inceput, intr-un domeniu care, desi pare dezvoltat, inca de-abia isi defineste limitele.”, declara atunci pentru o publicatie locala tanarul de 18 ani, elev al Colegiului National „Mihai Viteazul” din Turda.
Robert Heler s-a tinut de cuvant. In prezent, lucreaza la un doctorat in bacteriologie la Universitatea Rockefeller din New York, unde cerceteaza o tehnologie revolutionara denumita CRISPR (clustered regularly interspaced short palindromic repeats) care permite editarea ADN-ului in celule umane.
„In randul cercetatorilor, este considerata cea mai mare tehnologie a secolului si va avea consecinte nemaipomenite in domeniul medical.”, spune Robert Heler intr-un interviu prin e-mail pentru „Romania liberaa”.
Fostul olimpic s-a mutat in Statele Unite in 2008 pentru a urma cursurile Universitatii din Richmond, in domeniul biochimie si biologie moleculara.
Studentii din SUA, spune Heler, invata de dimineata pana noaptea, pe toata durata anului scolar. Prezenta la cursuri si temele sunt obligatorii, notele bune sunt greu de luat.
„Pentru americani, sesiunea tine noua luni pe ani, deci nu e de mirare ca la finalul facultatii un student american este mai calificat decat un student roman.”, spune Heler.
In ultimii ani, Heler a castigat burse de merit de peste 360.000 de dolari acordate pe baza unor eseuri stiintifice, a CV-ului sau sau in urma unor interviuri.
Tanarul a lansat de curand o firma de consultanta pentru admitere la doctorat in SUA – BiohDs, care se adreseaza absolventilor de facultate interesati de studii de doctorat in biologie. Astfel, Robert Heler impartaseste din experienta sa si ii ajuta pe studenti sa se prezinte convingator in fata universitatilor de top. Compania sa ofera consultatii fata-in-fata, pregatire pentru interviuri, sfaturi pentru alegerea universitatilor, editarea CV-urilor si scrisorilor de recomandare.
Robert Heler vine rar in Romania, o data la doi ani, dar s-ar intoarce in tara. Nu fara anumite conditii, insa: a”Cea mai importanta schimbare care m-ar convinge sa ma intorc in tara este sa vad o tranzitie de la plutocratie si nepotism la meritocratie.” Pana atunci, cercetatorul intentioneaza sa se stabileasca in Statele Unite si sa obtina cetatenie americana.
„O cariera in stiinte implica cercetare, dar universitatile romanesti nu se remarca prin cercetare la nivel mondial. Din acest motiv, multi olimpici de succes aleg universitati din afara tarii pentru studiile de licenta sau doctorat.”, explica Heler exodul de creiere.
„Micuta Einsteina” de la Iasi,?cercetatoare la Londra
In urma cu cativa ani, presa ieseana o numea pe Andrada Ianus „micuta Einstein”. S-a scris despre ea ca la doi ani stia literele si memora poezii, iar la trei rezolva cuburi complicate cu imagini din povesti. In anul 2008, Andrada Ianus se intorcea de la Olimpiada Internationala de Fizica de la Hanoi, Vietnam, cu medalia de aur.
„Este recunoscut faptul ca cine a luat o medalie la acest concurs devine un nume in fizica,” spunea atunci Andu Ouatu, profesorul de fizica al fetei.
Nu mai este cale lunga pana cand spusele dascalului se vor adeveri. Dupa absolvirea Colegiului National Iasi, tanara a studiat la Universitatea Jacobs din Bremen, Germania, pentru ca in prezent sa? lucreze la un doctorat in domeniul fizicii medicale la University College of London, Marea Britanie.
„Proiectul meu doctoral consta in dezvoltarea unor modele matematice pentru analiza datelor obtinute din RMN de difuzie.? In viitor vrem sa aplicam aceste tehnici pentru o mai buna detectie si diagnosticare a unor boli cum ar fi Alzheimer, scleroza multipla sau diverse tumori.”, explica Andrada Ianus intr-un raspuns transmis prin e-mail „Romaniei liberea”.
Nu ar putea sa deruleze o astfel de cercetare in Romania: „Majoritatea laboratoarelor renumite sunt in Europa de Vest si SUA, in special din cauza costurilor mari de instalare si intretinere a scanerelor RMN. Din pacate, momentan asemenea conditii de cercetare nu exista in Romania.”
Andrada Ianus le recomanda profesorilor romani sa incurajeze studentii sa caute raspunsuri in afara paginilor de manual, sa iasa din tipare si sa isi exprime propriile pareri. Un sistem prea putin aplicat spre practica, birocratie, nepotism, sunt cateva dintre reprosurile aduse de ea invatamantului romanesc:? „Am observat ca in general elevii si studentii din Europa de Est nu sunt la fel de buni cand vine vorba de prezentari, dezbateri sau management de proiecte.”
Andrada? este casatorita cu un fost coleg din facultate, de origine lituaniana, si vacantele le petrece intre Romania si tara sotului sau. Revenirea in Romania nu este o optiune in momentul de fata pentru ea: a”In viitor mi-ar placea sa pot sa aplic in Romania o parte din tehnologiile pe care le dezvoltam, dar pana atunci mai am foarte mult de invatat.”
De la geografie, la analiza?pietei financiare
Intr-o zi de inceput de august, in urma cu cinci ani, Catalina Jugravescu, din Ramnicu Valcea, se plimba cu un GPS in mana, pe undeva prin suburbiile orasului Taipei, din Taiwan. Urmarea pe teren si transpunea, prin semne specifice, pe harti topografice, elemente din natura – roci, formatiuni geologice, soluri etc. Era proba practica a Olimpiadei Internationale de Geografie, editia 2010. Cateva zile mai tarziu, Catalina, eleva in clasa a XI-a la Colegiul National „Alexandru Lahovari” din Ramnicu Valcea, se intorcea in Romania cu o medalie de aur.
Acum, Catalina lucreaza intr-un domeniu total diferit. Dupa liceu, a plecat in Londra, unde a studiat Economia la University College London. In timpul facultatii, a organizat numeroase competitii si evenimente pentru studentii cu idei de afaceri. Acum, lucreaza la compania internationala de investitii financiare BlackRock, unde dezvolta proiecte de cercetare a pietei financiare.
Pentru ca fosta olimpica la geografie sa se intoarca in tara, ar trebui ca aici sa se schimbe mentalitatea ca lucrurile nu se pot schimba. De asemenea, ar trebui sa ii iasa in cale o oportunitate care sa o ajute sa se dezvolte personal si profesional si sa-i asigure un trai decent.
Ea ii sfatuieste pe studentii romani sa prinda curaj si sa paseasca in necunoscut: „Incercati activitati noi, incercati lucrurile de care va e teama. Sunt multe de castigat si putine de pierdut, iar satisfactia e cu atat mai mare cu cat provocarea e mai mare.” Catalina spune ca e nevoie de mai multa practica in sistemul de invatamant romanesc pentru ca mintile studentilor sa fie mai deschise. a”Metodele interactive in care mesajul lectiei este exprimat clar si ilustrat prin exemple sau chiar experimente vor avea cu siguranta o audienta mai mare in randul elevilor si vor conduce catre rezultate mai bune bazate nu doar pe memorare, ci pe invatare logicaa”.
Fascinat de calculatorul mamei, viitor manager la Twitter
Cand Mircea Pasoi avea sapte ani, parintii sai au cumparat un calculator pe care mama sa il folosea pentru contabilitate. Dar Mircea era curios sa afle cum functioneaza, asa ca a inceput sa citeasca literatura de specialitate. Fascinatia a ramas, astfel ca, in 2006, Mircea Pasoi, elev al Colegiului National „I.L. Caragiale”, a castigat aur la Olimpiada Internationala de Informatica. Cinci ani mai tarziu, pleca in Canada, si apoi se muta in SUA, unde locuieste si lucreaza in prezent. a”M-am mutat aici pentru oportunitatile din Sillicon Valley, care sunt unice in lume. Este unicul loc unde inovatia in tehnologie este sprijinita la maxim,” explica tanarul intr-un raspuns transmis prin e-mail „Romaniei liberea”. In 2004, a fondat, impreuna cu mai multi colegi de la olimpiade, infoarena.ro, o comunitate online pentru pasionatii de informatica din Romania. Si astazi, platforma este una dintre cele mai bune resurse de pregatire pentru cei interesati de informatica.
In 2010, a co-fondat, alaturi de olimpicul Cristian Strat, Summify, un produs care agrega si sumariza cele mai importante stiri de pe retelele sociale. Doi ani mai tarziu, Summify a …
