Intr-un Bucuresti zgribulit, mai gri si mai spalacit ca de obicei, o cladire nou-nouta din sticla si otel imprastia atata stralucire in jur cat sa lumineze patru bulevarde. Taximetristii din Capitala au aflat sambata seara de la sute de clienti imbracati la patru ace o noua adresa, Bulevardul Octavian Goga numarul 1, unde s-a deschis noul sediu al Operetei cu o montare-eveniment: „Fantoma de la Operaa”.
Toata lumea buna a Bucurestiului s-a aflat la premiera si chiar asa s-au impartit apele intre bucurestenii setosi de cultura, intre cine avea si cine nu avea loc la „Fantomaa”. Cine nu-i pe lista nu exista. Noul sediu al Operetei devenise pur si simplu cel mai a”coola” loc din Bucuresti, unde s-au inghesuit melomani onesti alaturi de politicieni de stanga si de dreapta, de vedete si vedetute, de staruri si starlete, cu totii veniti sa vada cel mai cunoscut musical al lumii pus in scena pentru prima oara in Romania. Dupa cum spunea chiar regizorul noii productii, Stephen Barlow, ce se infaptuia in acea seara in Bucuresti se putea numi „o revolutie culturala pasnicaa”.
Inca din foaier te intampina un spatiu cald si foarte prietenos, cu doua barulete cochete, unde inainte de spectacol poti rasfoi linistit caietul- program la un pahar de sampanie, iar la pauza sa dezbati primul act. „Scenografiaa” foaierului te ajuta si ea sa intri in atmosfera avand, printre altele, un candelabru urias realizat in intregime din instrumente muzicale, creat de designerul Corvin Cristian.
Omagiu Operei Garnier
Dar, desi foarte importanta, nu cladirea cea noua era personajul principal al serii, ci productia lui Stephen Barlow. Dupa cum a marturisit chiar regizorul, el a fost inca din copilarie fascinat de acest musical pe care l-a vazut la Londra, unde s-a dus cu mama de mana la doar trei saptamani dupa premiera spectacolului.
„Cand am iesit de acolo pluteam, eram high, ca drogat, parca pipaisem magia insasia”, a spus Barlow. Iar abordarea sa este exact aceea a unui barbat indragostit, care s-a apropiat cu tandrete si delicatete de obiectul adoratiei sale, in cazul de fata musicalul „Fantoma de la Operaa”, nascut el insusi dintr-o poveste de amor, aceea a compozitorului Andrew Lloyd Webber si a sopranei Sarah Brightman.
Varianta romaneasca a spectacolului aduna laolalta cantareti de opera, vedete pop si actori. Avand in vedere faptul ca invatamantul artistic romanesc nu a dat niciodata nici cea mai mica atentie acestui gen teatral, este uluitor faptul ca niste tineri neinstruiti special pentru musical au reusit o performanta abolut remarcabila. Chemat sa-i pregateasca pe cei trei interpreti din rolurile principale, antrenorul de voce al actorilor variantei londoneze a spectacolului i-a spus lui Stephen Barlow ca artistii romani ar putea sa-i inlocuiasca oricand pe colegii lor britanici. Asa ca nu e de mirare ca trio-ul Adrian Nour (Fantoma), Irina Baiant (Christine) si Florin Ristei (Raoul) au primit aplauze la scena deschisa dupa aproape fiecare arie, iar la final s-a aplaudat in picioare minute in sir.
In viziunea lui Stephen Barlow, tanara Christine se zbate intre atractia erotica si admiratia fata de Fantoma si dragostea cuminte, aproape a”casnicaa” fata de bogatul viconte Raoul. Fantoma de la Opera nu isi ascunde cu masca (de altfel mai mult sugerata) vreo diformitate fizica, ci o hidosenie sufleteasca. El este un creator nebun, orbit de orgoliu, dominat in chip diabolic de mandrie, ajungand sa se joace cu mintile celor din jur cu o placere de-a dreptul sadica. (Personajul creat de Adrian Nour nu …
