Armata americană a anunțat că a lansat, în cursul nopții de marți spre miercuri, „o serie de lovituri puternice” împotriva Iranului, iar SUA au revocat licența care permitea Teheranului să vândă țiței, după ce trei petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Noile evoluții pun astfel sub presiune un armistițiu deja fragil, scriu Reuters și AFP.
După o zi în care mulțimi uriașe l-au jelit pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în orașul sfânt Qom, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a început o serie de atacuri menite să impună „costuri grele”.
„Forțele Comandamentului Central al SUA au început să lanseze o serie de lovituri puternice împotriva Iranului, pentru a-i impune costuri grele ca răspuns la țintirea și atacarea navelor comerciale cu echipaje formate din civili nevinovați pe o cale navigabilă internațională. Loviturile SUA reprezintă un răspuns la atacurile iraniene asupra a trei nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Agresiunea demonstrată de Iran a fost nejustificată, periculoasă și o încălcare clară a armistițiului”, a precizat CENTCOM.
U.S. Central Command forces have begun launching a series of powerful strikes against Iran to impose heavy costs for targeting and attacking commercial shipping crewed by innocent civilians in an international waterway. The U.S. strikes are in response to Iranian attacks on three…
— U.S. Central Command (@CENTCOM) July 7, 2026
Mass-media iraniană a relatat mai multe explozii miercuri dimineață, ora locală, în orașul portuar Sirik din sud, pe Insula Qeshm și în Bandar Abbas, dar nu a furnizat detalii imediate cu privire la cauza exploziilor, la eventuale victime sau la pagube.
Aceste incidente sunt doar cele mai recente care amenință armistițiul încheiat luna trecută între SUA și Iran, care a pus în pauză conflictul început în februarie cu atacuri ale SUA și Israelului pe teritoriul Republicii Islamice.
Într-o lovitură potențial majoră adusă acestui acord, Washingtonul a decis marți să retragă o concesie-cheie care îi permitea Teheranului să vândă petrol pe piețele internaționale, revocându-i licența pentru exportul țițeiului. Practic, SUA au decis să reinstituie sancțiunile în privința exporturilor iraniene de petrol.
Prețurile țițeiului au crescut cu peste 3% după ce SUA au anunțat că retrag licența de vânzare a petrolului iranian.
Un oficial american a declarat anterior că negociatorii au continuat să lucreze cu bună-credință în vederea încheierii unui acord final cu Iranul. Însă controlul asupra strâmtorii strategice i-a conferit Teheranului o pârghie imensă, permițându-i, practic, să impună o situație de impas în fața celei mai puternice forțe militare din lume. Analiștii afirmă că Teheranul folosește atacurile asupra navelor pentru a-și sublinia această pârghie în timp ce negociază un acord de pace pe termen lung cu SUA.
În temeiul acordului provizoriu dintre SUA și Iran de luna trecută, Trezoreria SUA a emis, pe 22 iunie, o licență generală care permitea vânzarea de țiței, produse petrochimice și petrolifere de origine iraniană până pe 21 august. Prin revocarea acestei licențe marți, Trezoreria a acordat Iranului termen până pe 17 iulie pentru a-și încheia toate tranzacțiile.
Ministerul de Externe al Iranului a condamnat măsura Trezoreriei americane, afirmând că decizia încalcă acordul-cadru pentru încetarea războiului și adăugând că Washingtonul va fi responsabil pentru consecințe.
Ministerul a transmis miercuri dimineață că Iranul va lua orice măsură pe care o va considera necesară pentru a-și proteja interesele și securitatea națională.
Qatarul a acuzat Iranul de atacarea navelor, inclusiv a uriașului tanc petrolier qatarez de gaz natural lichefiat „Al Rekayyat”, care a raportat că a fost lovit în timpul nopții de o dronă, ceea ce a provocat un incendiu în sala motoarelor. Echipajul era în siguranță și era evacuat.
Un petrolier sub pavilion saudit, despre care se crede că este superpetrolierul „Wedyan”, a fost, de asemenea, avariat în largul Omanului, au declarat surse din domeniul securității maritime. Cauza nu a fost clarificată imediat.
Ministerul Afacerilor Externe al Qatarului a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul adjunct al Iranului și i-a înmânat o notă de protest în urma atacului asupra petrolierului.
Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a afirmat că acuzațiile Qatarului sunt derutante și că Teheranul își îndeplinește cu sârguință angajamentele, dar a subliniat că navele comerciale se expun riscurilor atunci când utilizează rute necoordonate cu Iranul.
Un al doilea oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că, potrivit primelor indicii, Iranul ar fi tras asupra a trei nave comerciale.
Sute de mii de oameni pe străzile din Qom
Conducătorii clerici ai Iranului urmăresc să instituie un sistem permanent de colectare a taxelor, ceea ce ar însemna o schimbare uriașă a echilibrului de putere într-o regiune în care Washingtonul a acționat mult timp ca garant al securității.
Pe plan intern, conducerea a folosit perioada de doliu pentru Ali Khamenei, care a început săptămâna trecută, pentru a-și demonstra controlul, după ce ayatollahul a fost ucis împreună cu fiica, nepoata, ginerele și nora lui în prima zi a războiului.
Marți, sicriele liderului ucis și ale familiei lui au fost transportate pe străzile orașului teologic Qom, unde sute de mii de oameni purtau steaguri și pancarte în care îl comparau pe Khamenei cu martirii șiiți venerați.
În scandări, aceștia au jurat să-l răzbune pe Khamenei. Unii purtau pancarte și bannere pe care scria „UCIDEȚI-L PE TRUMP”.
Mai târziu în cursul zilei marți, mass-media de stat iraniană a difuzat ceea ce a prezentat ca fiind imagini cu un avion care transporta sicriul lui Khamenei la aeroportul din orașul sfânt șiit Najaf, din Irakul vecin.
Trump: „Încheiați un acord sau vom termina treaba”
Războiul a fost suspendat în temeiul acordului de pace provizoriu încheiat luna trecută, menit să ofere o perioadă de 60 de zile pentru negocierile privind un acord permanent. O rundă de discuții indirecte desfășurată în Qatar s-a încheiat săptămâna trecută fără niciun semn de progres către o pace durabilă.
Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în repetate rânduri că va relua bombardamentele, cel mai recent luni, când le-a spus reporterilor în Biroul Oval: „Fie vom ajunge la un acord, fie vom duce treaba la bun sfârșit… Le putem distruge podurile într-o oră, le putem întrerupe aprovizionarea cu energie.”
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araqchi, a declarat că, în conformitate cu termenii memorandumului de armistițiu provizoriu, negocierile privind acordul final „nu vor începe dacă amenințările continuă”.
La declanșarea războiului, în urmă cu patru luni, Trump a afirmat că obiectivele sale erau distrugerea programelor nucleare și de rachete ale Iranului, eliminarea capacității acestuia de a-și amenința vecinii și crearea condițiilor necesare pentru ca iranienii să-și răstoarne liderii.
Niciunul dintre aceste obiective nu a fost atins, deși Washingtonul susține că un acord permanent va pune capăt a ceea ce consideră că este programul iranian care ar putea duce la fabricarea unei bombe nucleare, lucru despre care Teheranul afirmă că nu l-a urmărit niciodată.
