Produsele conservate in otet cresc cu 50% sansele de aparitie a acestei boli, daca sunt consumate in exces, arata un studiu de specialitate.?
Tarile europene continua sa fie principalele surse ale productiei de masline si ale uleiului de masline (pentru care se folosesc circa 90% din productia de fructe). Atat fructele, cat si uleiul se bucura de o tot mai mare atentie din partea consumatorilor, iar in acest iures multa imaginatie merge si in directia perfectionarii tehnicilor de falsificare, pentru a asigura o cerere in continua crestere, venita in mare masura de la consumatorii nefamiliarizati cu aceste produse.
La fel stau lucrurile si in privinta ule?iului de masline: este mare diferenta intre uleiul extravirgin (obtinut prin presarea naturala a gramezii de masline bine coapte si din soiuri valoroase) si uleiurile realizate in etapele urmatoare: prin presare, prin extractie cu solventi sau, ultimul in lista, „Olive Pomace Oila” (realizat cu solventi din samburi si pasta ramasa de la extragerea celorlalte sorturi, foarte frecvent pe pietele „emergentea”, asa cum este si piata romaneasca). Iar uleiurile extravirgine sunt cele mai tentante pentru masluirea??
Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.?
9 tipuri de aditivi?alimentari
Ingredientele regasite in compozitia sortimentelor de masline analizate sunt urmatoarele: masline recoltate in diferite etape de coacere a fructelor, apa, sare de mare, sare, ardei murat, usturoi, ardei rosu, migdale, ansoa, coriandru, ulei de floarea-soarelui, boia iute, boia dulce, cimbru, piper macinat, plante aromatice si otet.
Cantitatea neta de masline din ambalajele analizate variaza intre 40% si 60%.
In cele 20 de produse analizate s-au identificat 9 tipuri de aditivi alimentari. In ceea ce priveste prezenta aditivilor in sortimentele de masline analizate, situatia se prezinta astfel:- 65% din sortimentele de masline analizate contin acid lactic;- 60% din sortimente contin acid citric;- 45% din sortimente contin acid ascorbic;- 35% din sortimente contin gluconat feros;- 20% din sortimentele analizate contin alginat de sodiu;- 15% din sortimente contin glutamat de sodiu;- 5% din sortimente contin lactat feros;- 5% din sortimente contin sorbat de potasiu;- 5% din sortimentele de masline analizate contin benzoat de sodiu.
Valoarea energetica?per 100 grame produs variaza intre 131 kcal?si 236 kcal?
– Cantitatea de lipide per 100 grame produs variaza intre 10,68 grame si 24 grame, iar cantitatea de acizi grasi saturati per 100 grame produs variaza intre 1,5 grame si 4,2 grame.?- Cantitatea de proteine per 100 grame de produs variaza intre 0,8 grame si?3,1 grame.- Cantitatea de fibre per 100 grame de produs variaza intre 2,5 grame si 6 grame.- Cantitatea de sare variaza intre 3,34 grame si 7 grame per 100 grame produs.
„Se cunoaste ca maslina cruda este amara, indeosebi daca este verde, fiind necesara fermentarea fructelor (care se face mai repede cu lesie sau mult mai lent cu saramura), pentru indepartarea sursei de amar si pentru asigurarea fermitatii corpului maslinei. Piata a fost alcatuita treptat din sortimente variate de masline, realizate din fructe culese in diferite etape ale coacerii lor (cele verzi sunt culese inainte de a intra in parg, cele rosietice-maronii sunt culese parguite, cele aproape negre sau negre se culeg la maturitatea deplina), dar si supuse unei game foarte largi de tratamente (saramurare uscata ori umeda, uscare, ule?iere etc.) care sunt costisitoare si solicitante. Este evident ca tentatia inducerii in eroare a consumatorilor este mare, iar un consumator neavizat nu va face diferenta dintre maslinele negre obtinute prin tehnici de innegrire si cele care au capatat aceasta culoare la incheierea ciclului de coacere.
Maslinele au de patru ori mai multa substanta grasa decat substanta dulce. In termeni de specialitate, grasimile din masline au o pondere de peste 15% si sunt deosebit de valoroase – binefacatoarele grasimi nesaturate sunt in cantitate de sase ori mai mare fata de grasimile saturate, motiv pentru care lumea medicala, nutritionistii si in general consumatorii informati nu contenesc sa laude virtutile maslinelor si sa incurajeze consumul lora”, a spus prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.
„Nu sunt un fan al consumului maslinelor conservate in otet, intrucat influen?teaza in mod negativ balanta microorganismelor care populeaza tractul nostru intestinal. Excesul de otet regasit in dieta noastra este asociat cu cresterea nivelului aciditatii, putand sta la originea declansarii unor infectii gastrointestinale cu bacteria Helicobacter Pylori. Din nefericire, tocmai aceasta infectie constituie cauza principala a aparitiei cancerului gastric. Intr-un articol intitulat „Pickled food and risk of gastric cancer – a systematic review and meta-analysis of English and Chinese literature” si publicat in luna iunie a anului 2012, autorii studiului au evidentiat o crestere cu 50% a riscului de a capata cancerul gastric in urma consumului in exces al alimentelor murate in otet.
Aceasta concluzie se bazeaza pe o analiza a 60 de studii stiintifice, subliniind in acelasi timp ca persoanele care consuma cel …
20 de sortimente vrac sau ambalate au fost analizate de Asociatia Pro Consumatori. Maslinele innegrite artificial cresc riscul de aparitie a cancerului gastric
