Daca paginile istoriei consemneaza Batalia Angliei, in timpul celei de-a doua conflagratii mondiale, atunci putem spune ca si noi, romanii, avem Batalia pentru Galati, in ianuarie 1918. Rusii par, la prima vedere, ca vor sa se razbune pe romani si ataca Galatiul, pentru ca ai nostri nu le permit sa dezerteze de pe frontul din Moldova. Se pare insa ca a fost mai mult decat atat, iar istoricii nu se feresc azi sa spuna ca planul Moscovei putea fi mult mai amplu, sa puna mana pe strategicul oras de la Dunare si sa-l incorporeze in teritoriul sovietic.
Avem la dispozitie izvoare istorice care ne dau o imagine in detaliu despre ceea ce s-a intamplat cu 98 de ani in urma, atat in preajma Galatiului, cat si in oras. Ne referim, in primul rand, la volumele intitulate a”Istoria razboiului pentru intregirea Romaniei”, semnate de istoricul Constantin Kiritescu. Cartile acestea, pe care le-am gasit in arhiva Serviciului Istoric al Armatei, au vazut lumina tiparului in anii 1922-1923. Nu mai putin edificatoare sunt datele pe care le detine Muzeul de Istorie “Paul Paltanea” din ?Galati.
De remarcat un aspect referitor la zilele cand se intampla cele ce veti afla in continuare. Daca in cartile lui Kiritescu se vorbeste despre bataliile din 20 si 21 ianuarie 1918, in schimb informatiile actuale fac referire la zilele de 7 si 8 ianuarie, acelasi an. Decalajul se explica prin faptul ca prima varianta ia in considerare calendarul pe stil vechi, pe cand noi, azi, tratam istoria dupa calendarul pe stil nou. Romania trebuia stearsa de pe fata pamantului.
Ca sa intelegem mai bine ce se intampla in ianuarie 1918, retinem si cele scrise de istoricii Cristian Paunescu si Marian Stefan intr-o carte mult mai recenta, “Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei la Moscova”. Tara noastra ar fi trebuit sa aiba in Rusia un aliat, in timpul Primului Razboi Mondial. Dusmanii nostri, pe campul de lupta, erau trupele germane si austro-ungare, care ne ocupa teritoriul aproape in intregime. Administratia romaneasca, o buna parte a populatiei, Armata, Casa Regala, se retrag in Moldova. Numai ca, dupa dramatica Revolutie bolsevica din Rasarit, noua putere comunista de la Moscova vrea sa rada de pe fata pamantului Romania.
Asa se explica, intre altele, aparitia focarului bolsevic de la Odessa, numit “Comitetul de actiune social-democrat”, unde se pune la cale formarea unei armate contra Romaniei. Si nu numai atat. Planurile merg pana acolo incat se doreste arestarea Regelui Ferdinand. Autoritatile noastre descopera la timp aceste intentii, in decursul lunii decembrie 1917. Atunci, intre altele, este dezamorsata o bomba care fusese pusa in resedinta Casei Regale.
Ce sa mai spunem ca agentii sovietici misuna prin Moldova si fac propaganda in favoarea unei idei deosebit de otravitoare, ca Romania nu mai are viitor si ca romanii ar trebui, cu tot cu Regele lor, sa se mute in Rusia. Apare chiar si un asa-numit Partid al Evacuarii. Sovieticii constituie, in paralel, un Batalion internationalist, cateva mii de “revolutionari” ajungand de la Odessa, la jumatatea lui decembrie, in apropierea Iasului, la Socola, cu gandul de-a ataca orasul. Este momentul in care generalul rus Scerbacev, care activa pe teritoriul romanesc, opozant categoric al bolsevismului, cere romanilor suprimarea “cuibului bolsevic” de la Socola. Ceea ce se si intampla. Moscova isi vede astfel rapus planul de creare a Republicii Socialiste Sovietice Romania. Una dintre multele republici din cadrul imperiului sovietic.
Puhoiul muscalilor intre Tecuci si Galati
Ajungem acum la evenimentele din Galati, din ianuarie 1918. Propun sa urmarim sirul intamplarilor conform calendarului descris de istoricul Constantin Kiritescu, deci dupa stilul vechi. Observam ca pe un aliniament destul de mare, intre Tecuci si Galati, este amplasata Armata a VI-a rusa, care are in componenta ei trei corpuri, fiecare cu cate doua divizii. Erau deci in total sase divizii, fiecare cu cel mult 6.000 de oameni. De mentionat faptul ca aproape de Galati se gaseste Corpul 4 Siberian, unitate de elita, care isi demonstrase capacitatea de lupta in razboiul ruso-japonez. Mai mult decat atat, in orasul Galati se gasea Divizia 10 – rusa.
Ei bine, toata aceasta armata, subliniaza istoricul, fusese cel mai mult indoctrinata cu ideile bolsevice, in comparatie cu alte contingente rusesti din Moldova. Noua putere comunista de la Moscova cere soldatilor rusi de pe fronturile Primului Razboi Mondial sa nu mai asculte de generali si sa se intoarca acasa. Fara sa mai lupte in ceea ce era considerat un razboi al puterilor exploatatoare, capitaliste.
Dorul de duca al diviziilor ?rusesti
Ca urmare, observand strict Armata a VI-a, tulburarile se fac simtite incepand cu 12 ianuarie, cand o delegatie a Diviziei 13 – rusa, cantonata la Vamesul, vine la Pechea, unde se afla Cartierul General al Diviziei 4 – romana. Rusii le spun aliatilor lor ca vor sa plece, a doua zi, acasa. Romanii spun ca exista un ordin al generalului Scerbacev pentru soldatii rusi, sa nu se miste de pe front. Raspunsul rusilor e transant. Ei nu recunosc autoritatea acestui general. Muscalii spun ca, in cazul in care nu sunt lasati sa se indrepte spre Prut, vor arde totul in calea lor.
Romanii iau ulterior masuri, aducand doua batalioane de infanterie in calea fugarilor, la Vamesul, astfel incat, pentru moment, acestia se calmeaza. Nu trece mult timp si, pe 16 ianuarie, Divizia 40 – rusa, care se afla in zona Hanu Conachi, are aceeasi idee. Pe trei coloane, incolonati, rusii pleaca spre Prut. Calea le va fi rapid barata de cateva detasamente romanesti, incat fugarii se intorc in locul pe care-l parasisera. La fel se intampla si pe 17 ianuarie, de data asta cu Divizia 12 – rusa. Si acesti soldati sunt intorsi din drum de romani, dupa ce avangarda diviziei este dezarmata de ai nostri. Nu putem sa nu remarcam, conform descrierii istoricului, ca trupele ruse, desi intr-un numar impresionant, se comporta absolut haotic, astfel incat detasamentele romanesti, slabe numeric, dar in schimb bine organizate, reusesc sa tina in frau dorul de duca al ?”aliatilor”.
Linia frontului, in degringolada
Noi avem, de la Tecuci pana la Galati, numai Divizia 40, care se gaseste in spatele liniilor rusesti. Situatia va capata o turnura deosebit de periculoasa in zilele urmatoare. Mare parte din soldatii rusi, din Diviziile 30 si 40, isi parasesc posturile. Acum au loc tulburari si in randul soldatilor Diviziei 10 rusesti, aflata in orasul Galati. Soldatii de aici sunt decisi sa lupte impotriva romanilor, pentru a deschide calea pentru camarazii lor, fugari, spre Prut. Frontul fiind parasit aproape in totalitate, revine sarcina Diviziei 4 – romane de a umple golurile lasate de rusi, de la Tecuci pana la Galati. Nu era deloc usor ca o singura divizie, romaneasca, sa ia locul a sase divizii rusesti, pe un perimetru atat de vast.
Asa cum subliniaza istoricul, trupele germane, aflate de cealalta parte a liniei frontului, se uita cu surprindere la aceste miscari si nu mai inteleg nimic. Totusi, documentele nu mentioneaza nici o incercare a germanilor de a exploata, in favoarea lor, aceasta degringolada.
Firava aparare romaneasca
Coloanele de soldati rusi se indreapta spre Galati. Acum intra in focul evenimentelor Constantin Niculescu-Rizea, comandor de Marina, comandantul Sectorului Galati. El primeste ordin de-a apara orasul si, in acelasi timp, de a pune stavila rusilor, in tentativa lor de-a ajunge la Prut. Problema soldatilor romani din jurul Galatiului si din oras este ca sunt foarte putini. Arhivele vorbesc de cel mult 500 de militari, in comparatie cu puhoiul rusesc care se indrepta spre ei. Soldatii romani reprezina o mica parte din Divizia 4. Doua companii si jumatate din Regimentul 21 apara dealul Tiglina.
Aici este grosul trupei noastre, pentru ca prin acest loc se asteapta atacul principal al rusilor. Se instaleaza acolo doua baterii ale Marinei, pe afete fixe. Patru vedete, un torpilor si o salupa, romanesti, se afla, pe Dunare, in dreptul Galatiului. Orasul este flancat de mici detasamente, la Filesti, si inspre Reni, pentru a preveni atacuri din acele locuri.? Cat priveste asigurarea populatiei din oras, aici activeaza un detasament al Marinei si doua plutoane de Infanterie. Ele au ca misiune sa bareze orice actiune a Diviziei 10 – ruse, aflata, la randul ei, in aceasta ?urbe.
Ultimatum pentru romani
Rusii spulbera micul detasament romanesc din Senderni si ajung in cele din urma la Movileni, unde instaleaza noua tunuri de mare calibru. La scurt timp dupa aceea, o delegatie ruseasca vine la Galati si cere comandorului Rizea sa permita trupelor ruse sa treaca prin oras, pentru a se indrepta apoi spre Prut. Comandantul roman raspunde ca ordinul sau este de a opri aceasta actiune. Rusii dau un ultimatum. Daca pana la ora trei dupa-amiaza nu vor fi lasati sa treaca, bombardeaza Galatiul.
Muscalii au vrut sa dea foc ?orasului
Se face asadar ora 15, in ziua de 20 ianuarie, moment in care bateriile rusesti de la Movileni deschid focul. Bombele cad in centrul orasului, provocand distrugeri, insa nu foarte mari. Documentele arata ca rusii trageau, spre norocul nostru, la intamplare. Probabil ca au existat si victime in randul populatiei civile. Nu se stiu amanunte in aceasta privinta, spune azi Cristian Caldararu, directorul Muzeului de Istorie din Galati. Acesta face, in schimb, referire la faptul ca trupele romanesti din interiorul Galatiului reusesc sa se impotriveasca cu succes unui pericol mult mai mare. Rusii cantonati in aceasta urbe pun stapanire pe o unitate de pompieri si umplu masinile pentru stingerea incendiilor cu pacura. Ei au vrut astfel sa dea foc cat mai multor case.
Din fericire, ai nostri iau sub control masinile si pericolul e inlaturat. Asta s-a intamplat in noaptea de 20 spre 21 ianuarie. Pe de alta parte, in cursul zilei de 20 ianuarie, bateriile romanesti raspund …