Bolivia se confrunta cu o criza politica de proportii, pe fondul deciziei luate de patru dintre cele mai bogate regiuni ale tarii, Santa Cruz, Beni, Tarija si Pando, de a-si declara autonomia.
Reprezentanti ai celor patru zone, considerate „patria gazelor naturale”, l-au acuzat pe presedintele bolivian Evo Morales ca a intrat ilegal in posesia puterii. Nemultumirea lor a fost declansata de intentia prezidentiala de a pune in aplicare reforme vizand nationalizarea resurselor naturale. In replica, Morales a calificat si el actiunile initiate de cele patru provincii drept „ilegale”.
„Pretextul autonomiei serveste la divizarea tarii, dar noi nu vom permite nicio fragmentare a Boliviei”, a avertizat Morales, intr-o declaratie in fata a mii de suporteri. Şeful statului a anuntat ca pentru garantarea „unitatii tarii” conteaza „pe sprijinul poporului si pe fortele armate”.
O divizare intre estul si vestul tarii este insa exact ceea ce isi doreste populatia din jumatatea bogata a tarii, comasata in vest. Liderii regionali sustin ca autonomia reprezinta doar un prim pas spre obtinerea independentei.
De cealalta parte, liderul celei mai sa-race tari sud-americane spune ca-si doreste sa ofere drepturi saracilor, dominati de secole de o elita bogata. Deocamdata, Morales nu a raspuns cu violenta cererilor de autonomie.
Cele patru regiuni care au pretins dreptul la autoguvernare totalizeaza 67% din Produsul Intern Brut al Boliviei. Toate s-au pronuntat prin referendum, in decembrie 2006, in favoarea unei viitoare autonomii.
Evo Morales (47 de ani), care provine din randurile comunitatii indiene aymara, a fost ales presedinte al Boliviei in decembrie 2005, o premiera intr-o tara in care circa 70% din populatie este indigena.
Promovand o politica de stanga, Morales si-a facut cunoscuta dorinta de a pune capat „statului colonial” si privilegiilor companiilor multinationale, el prezentandu-se drept purtatorul de cuvant al paturilor defavorizate ale populatiei.
