Bozonul produce bani. Din experimentul secolului, cert este castigul firmelor contractante

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Savantii europeni au reusit sa porneasca cel mai puternic accelerator de particule ? Large Hadron Collider (LHC), lung de 27 km. Deocamdata, nimeni nu stie cu certitudine ce se va obtine, dar se cunosc numele companiilor contractante, care iau banii: Federatia Internationala a Inginerilor, trustul de Constructii Industriale Internationale, Banca Mondiala, companiile Electricite din Franta, Knight Piesold, Brown & Root si GIBB din Marea Britanie, Locher si SGI ? Elvetia, Geoconsult ? Austria, Intecsa ? Spania, Baresel ? Germania si multe altele.

Savantii europeni au reusit sa porneasca cel mai puternic accelerator de particule construit vreodata in lume ? Large Hadron Collider (LHC). Ei au injectat primul fascicul de particule in tunelul lung de 27 de kilometri. Lyn Evans, coordonatorul proiectului, a dat ieri, la 10.30, ora Romaniei, comanda de trimitere a protonilor in acceleratorul LHC, construit sub frontiera franco-elvetiana, la o adancime de o suta de metri. Protonii injectati in tunel au efectuat ieri la pranz un tur intreg al acceleratorului, fapt reflectat de aparitia a doua indicatoare luminoase albe pe ecranul unui computer. Cercetatorii vor sa depisteze particulele numite „supersimetrice”, din care este alcatuita materia intunecata. Deocamdata, doar fizica teoretica sustine ca materia intunecata constituie 23% din Univers, comparativ cu materia obisnuita sau luminoasa, care ocupa doar 4% din volumul materiei universale. Restul de 73% reprezinta energia intunecata, despre care se crede ca provoaca expansiunea Universului. Experimentul are ca scop si observarea antimateriei, generate in cantitate egala cu materia in momentul originar al Big Bangului, dar care a disparut in mare parte pana astazi.

Pe urmele lui Democrit
Descoperirea acestor elemente va fi posibila cu ajutorul a patru detectoare de particule, instalate in jurul inelului LHC. Urmatoarea etapa trebuia sa fie injectarea unui al doilea fascicul de protoni, care sa se deplaseze in sens invers. Primele coliziuni intre protoni vor avea loc in a doua jumatate a lunii octombrie si vor produce o energie de 450 de gigaelectronvolti. Adica mai putin de jumatate din puterea Fermilab de la Chicago, care era cel mai mare accelerator de particule din lume inainte de construirea LHC. Dupa cateva luni, energiile folosite de LHC vor urca la valori-record de pana la 7 teraelectronvolti (Tev). Adica de sapte ori mai mult decat poate Fermilab. Contactat de „Gardianul”, domnul profesor Alexandru Jipa, decanul Facultatii de Fizica de la Magurele, a afirmat ca initierea experimentului a fost „un mare succes, un pas important pentru cercetarea fundamentala. Prin toate cercetarile lor, fizicienii il reconfirma mereu pe Democrit, care spunea ca lumea are la baza o caramida indestructibila – atomos.

Armaghedonul se amana o luna
Pana la nucleonii de astazi, cercetarea a facut insa pasi uriasi, iar cercetatorii au cautat mereu ultima caramida indestructibila”. Fizicienii spera sa recreeze conditiile existente in momentul Big Bang-ului, incercand sa afle totusi care ar fi ultimele particule ale materiei. LHC s-a construit in 10 ani si numai racirea tunelului s-a efectuat in alti doi ani. Aici au lucrat aproximativ 6.000 de cercetatori din 80 de tari, iar investitia s-a ridicat la 3,76 miliarde de euro. Primele „salve” de protoni au fost lansate pentru testarea puterii celor mai mari magneti superconductori din lume. Abia peste o luna se va produce si cel mai important moment al experimentului. Atunci vor avea loc ciocniri intre fascicule de protoni, a caror viteza va atinge 99,9% din viteza luminii. Este posibil ca LHC sa genereze 600 de milioane de coliziuni pe secunda. Exista si oponenti care sustin ca experimentul va avea efecte catastrofale asupra Terrei si chiar a Universului. Ei cred ca vor aparea gauri negre, ce vor neantiza Pamantul. Foarte indignati s-au aratat parlamentarii Partidului Conservator, care vedeau numai „gauri negre si mici” si care au cerut Comisiei Europene sa stopeze experimentul, iar banii sa revina Romaniei. Deocamdata, Armaghedonul se amana cel putin o luna. Reprezentantii Organizatiei Europene pentru Cercetare Nucleara (CERN) au comunicat ca nu exista nici un risc de aparitie a gaurilor negre, stele cazatoare, care au o densitate abnorma si o forta de gravitatie uriasa, incat pot absorbi planete si alte stele, pot neantiza propria lumina, chiar si spatiul si timpul. Sau, cum spunea Eminescu acum peste o suta de ani, „Nu e nimic, si totusi e/ O sete care-l soarbe,/ E un adanc asemene/ Uitarii celei oarbe”.

Romania va intra in CERN
L-am intrebat pe profesorul Alexandru Jipa de ce Romania nu a fost primita in Organizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara. „Noi colaboram cu specialistii de la CERN inca din anii 1950. Romania va face parte din CERN cu siguranta. Deja, Comisia condusa de directorul stiintific al CERN a dat un aviz favorabil in acest sens. Este vorba insa de niste cheltuieli mari pentru tara si, pana acum, s-a considerat ca efortul financiar nu poate fi sustinut de economia noastra. Ar mai fi si cotizatia anuala, care se ridica la cateva milioane de franci elvetieni”, a spus decanul Facultatii de Fizica de la Magurele.

Cine valorifica rezultatele?
Profesorul Jipa apreciaza ca „orice dezvoltare fundamentala are si dezvoltari tehnologice formidabile”. Vor exista cu siguranta rezultate exceptionale in domeniul superconductivitatii, asa cum cercetarile fundamentale au propulsat tehnologiile din domeniul fabricatiei telefoanelor mobile, a calculatoarelor de mare viteza si a televizoarelor cu plasma.

Companiile contractante
Construirea LHC a avut la baza standardele elaborate de Federatia Internationala a Inginerilor, o federatie mondiala a specialistilor din domeniu. Au mai participat la aceasta realizare de exceptie Trustul de Constructii Industriale Internationale, Banca Mondiala, companiile Electricit? din Franta, Knight Piesold, Brown & Root si GIBB din Marea Britanie, Locher si SGI ? Elvetia, Geoconsult ? Austria, Intecsa ? Spania, Baresel ? Germania si multe altele. Electricit? de France – EDF Group este unul din cei mai mari participanti pe piata de energie din Europa si a format un consortiu cu cei de la Knight Pi?sold- Divizia engleza a companiei internationale de consultanta in inginerie si cercetarea mediului pentru construirea pe teritoriul elvetian a structurilor de suprafata si subteran. Consortiul format din Gibb (Anglia), SGI (Elvetia) si Geoconsult (Austria) a castigat licitatia pentru construirea pe teritoriul francez a structurilor de suprafata si subteran. Brown & Root (Anglia ) si Intecsa (Spania) sunt cele care s-au ocupat de construirea a ceea ce a mai ramas de construit din structurile de suprafata si subteran localizate in alte locuri decat cele mentionate mai sus. Alte consortii au fost implicate pentru restul activitatilor de construire a LHC: Teerag Asdag din Austria, Baresel din Germania si Locher din Elvetia, Spaniolii de la Dragados si italienii de la Seli, englezii de la Taylor Woodrow si francezii de la Amec si-au unit si ei fortele pentru a ajuta la construirea LHC.

spot_imgspot_img