Intalnirea ministrilor de finante europeni a dus la negocieri de peste 12 ore care, scrie Le Figaro, s-au terminat cu un compromis pe placul celui mai mare contributor: Germania. Merkel a inregistrat o noua victorie zdrobitoare asupra premierului francez, Francois Hollande.
Cine plateste oalele sparte daca se intampla o criza bancara?, aceasta era tema negocierilor. Batalia s-a dus intre doua scoli de gandire, una condusa de Paris care vorbea si in numele sudului Europei care ar fi vrut ca securizarea sistemului sa fie comuna; cealalta scoala de gandire, cea de la Berlin, nu vroia o plata comuna in caz ca diverse banci nationale intra in situatii delicate.
Wolfgang Schäuble, ministrul finantelor german proaspat reconfirmat, a spus ca nu vrea sa se atinga de „suveranitatea bugetara” a fiecarui stat. Cu alte cuvinte: Germania nu accepta ca bani de la Mecanismul European de Stabilitate (aproximativ 700 de miliarde fond comun pentru situatiile de criza – detalii aici) sa mearga spre salvarea unei situatii nationale. Si mai scurt: Germania, cel mai mare contributor, nu vrea sa plateasca indirect datoriile altora.
Asadar, negocierile nu au stabilit decat o noua amanare a unei raspunderi cu adevarat colective europene in fata riscului bancar. In cazul falimentului unei banci nationale, fiecare stat va raspunde. Daca nu reuseste sa se echilibreze singur poate apela la mecanisme centrale europene sau la alte state. Criticii acestui acord o spun raspicat: acest circuit „suveran” bancar nu va face altceva decat sa adanceasca datoriile statelor aflate in dificultate.
CONTEXT. Ministrii de Finante din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri seara la un acord important asupra uniunii bancare, un proiect complex menit sa evite o noua criza in zona euro, relateaza Mediafax.
Acordul va permite crearea unui mecanism unic de rezolutie, insarcinat cu gestionarea afacerilor legate de un posibil faliment al unor banci din zona euro. Acest acord reprezinta un al doilea pilon al uniunii bancare, care ar trebui sa permita sectorului financiar al statelor din zona euro sa evite influenta crizelor bancare. Primul pilon, supervizarea unica a bancilor, incredintata Bancii Centrale Europene (BCE), va intra in vigoare la sfarsitul lui 2014. Astfel, BCE are misiunea de a supraveghea cele mai mari 130 de banci din Uniunea Europeana.
Sefii de stat si de Guvern ai Uniunii Europene au exercitat presiuni asupra ministrilor lor de Finante, pentru a gasi un acord inainte de Summitul Partidului Popular European, care va avea loc joi si vineri, la Bruxelles.
