Bucurestiul turistic – neatractiv pentru straini, scump pentru localnici

Chiar si cu argumentul ca este cel mai ieftin mare oras al Europei, strainii ocolesc Bucurestiul, considerat a fi lipsit de atractii istorice. In schimb, pentru locuitorii Romaniei, Capitala ar deveni un oras accesibil doar daca veniturile le-ar creste de patru ori.
Suporterii echipelor de fotbal care joaca la Bucuresti, fie ca sunt britanici (atunci cand Steaua a infruntat Chelsea sau Dinamo pe Everton), spanioli (Capitala a gazduit, in 2012, finala Ligii Europa intre Atletico Madrid si Atletic Bilbao) sau chiar unguri (cand s-au infruntat – nu de putine ori in ultimii ani – nationalele celor doua state) fac ravagii in Centrul Vechi al Bucurestiului consumand cantitati impresionante de bere, tarie si mancare, tinand cluburile deschise pana dimineata, spre bucuria patronilor.
Centrul Vechi este considerat de localnici un loc scump al orasului, dar pentru occidentali este extrem de ieftin. Si cum sa nu fie asa cand un cuplu de straini plateste pentru o noapte si o zi de distractie la Bucuresti de aproape doua ori mai putin decat la Budapesta si de trei ori mai putin decat la Londra sau Madrid. De asemenea, pentru backpackeri – cei care calatoresc cu un rucsac in spate, dorm la hosteluri, refuza restaurantele – Bucurestiul este al doilea cel mai ieftin mare oras al Europei, potrivit portalului priceoftravel.com. Pentru un backpacker, o zi si o noapte in capitala Romaniei costa sub 25 de dolari.
Ieftin nu inseamna si bun
Publicatia Fortune arata ca Bucurestiul este cea mai ieftina destinatie pentru cei care aleg vacantele de tipul city-break. Petrecerea unei zile in acest regim pentru doua persoane (care include o noapte de cazare la un hotel de minimum trei stele, cina la un restaurant elegant, cu vin, inchirierea unei masini pentru cateva ore, vizita la cateva obiective turistice) costa 260 de dolari. O destinatie citadina nu exista, desi au fost luate in calcul peste 70 de orase din toata lumea. In schimb, o zi de city-break costa la Sofia? 300 de dolari, la Budapesta – 430, Bratislava -450, Varsovia – 490, Praga – 500, Atena – 530, Barcelona – 600, Berlin – 620, Londra – 750. Dar, chiar si in acest context, Bucurestiul reprezinta un paradox turistic: desi considerat cea mai ieftina destinatie turistica in randul marilor orase de pe batranul continent, ramane printre cele mai putin vizitate mari orase ale Europei. In 2015, s-a inregistrat un numar de 1,02 milioane de vizitatori straini in capitala Romaniei, o cifra inferioara unor orase ca Varsovia – 1,4 milioane de turisti, Praga – 2,5 milioane, Budapesta – 3,2, Lisabona – 3,5 milioane, Berlin – 4,4, Barcelona 7,6 milioane, Istanbul –
12,5. Bucurestiul este al 28-lea cel mai vizitat oras al Europei, potrivit studiului MasterCard Global Destinations Cities Index.
Nu ne comparam cu Budapesta
O explicatie pentru acest paradox (destinatie ieftina si numar mic de turisti) ne-a fost oferita de catre Dragos Raducanu, vicepresedintele Federatiei Patronatelor din Turism. “Bucurestiul nu este un oras turistic. Nu il putem compara cu istoria sau traditia unui oras ca Viena sau Budapesta, foste capitale de imperii. Bucurestiul nu poate rivaliza cu alte orase precum Paris sau Roma, despre care orice copil din lume invata din cartea de istorie. Din acest punct de vedere plecam cu un handicap major. Exista multe explicatii care se dau pentru numarul mic de turisti straini care vin la Bucuresti, printre care lipsa de infrastructura si de promovare. Remedierea acestor aspecte ar putea fi de ajutor, dar cel mai important lucru, pe care nu il intelegem, este ca nu avem istorie. Suntem in aceeasi pozitie ca si Sofia. Alaturi de universitati am gandit proiecte prin care sa gasim cateva trasee turistice ale Capitalei atractive pentru turisti: vestigiile Brancovenilor, Bucurestiul evreiesc, Bucurestiul comunismului. Am finalizat aceste proiecte, traseele, dar ca aproape orice proiect european ele nu au ajuns si in faza de implementarea”, a precizat Dragos Raducanu.
In lipsa atractiilor istorice, nu poate deveni Bucurestiul o capitala a distractiei, date fiind preturile mici la bautura, alcool, cele practicate in cluburi? “Acest segment este in curs de dezvoltare, dar promovarea pe care noi o facem nu este cea mai potrivita. Deocamdata, cei care ajung in Bucuresti sunt emanatia unei promovari indirecte de la persoana la persoanaa”, explica Dragos Raducanu. Pe de alta parte, Tiberiu Cazacioc, coordonator de programe la Asociatia Grupul de Initiativa “Radu Anton Romana”, deplange lipsa vizibilitatii Bucurestiului ca destinatie culturala importanta.
“Evenimentele culturale cu surogate sunt ieftine, dar nu din asta castiga orasul. Ceea ce lipseste Capitalei nu este o Arena Nationala in care cresc culturi spontane de ciuperci dupa ploaie, ci o sala de concerte ofertanta. Suntem ieftini pentru ca avem concerte in aer liber, gratare langa Ateneu si in general facem ce ne taie capul, oriunde. Am fi scumpi daca am da Europei prilejul de a veni la Bucuresti sa afle, sa guste si sa traiasca experiente costisitoare. De la Palatul Topkapi (fosta resedinta a sultanilor otomani timp de aproximativ 400 de ani, situat in Istanbul) nu prea se vad Principatele Unite si marele regat, cu Bucurescii lor. Dar sa speram ca urcarea la rang de Capitala Culturala a Europei ne va scoate la limana”, a mentionat Tiberiu Cazacioc.
Calitatea vietii costa
Pe de alta parte, Bucurestiul este prohibitiv pentru locuitorii sai. Salariul mediu net in Romania este de 1.900 de lei, adica 425 de euro (470 de dolari). Pentru a te delecta – cu regularitate – din savoarea extravaganta a orasului ar trebui sa ai un venit de patru ori mai mare.
“Cei care ies in oras sunt asezati pe paliere. O parte, majoritara, umbla prin malluri si supermarketuri si se reintorc acasa saturati de dorinte si plini de cantitate. Altii, mai putin numerosi, merg mai departe si isi permit un film la mall, plus o iesire la un fast-food cu familia, cel mult o data sau de doua ori pe luna. O a treia categorie o reprezinta cei care fac un pas si mai departe frecventand restaurante cu specific, brutariile si patiseriile artizanale, localurile alternative. Sunt cei care incearca noutatile culinare ale orasului, artisan-food, berea alternativa. Ei vor sa iasa din …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *