Oficiul European de Lupta AntiFrauda (OLAF) a calculat ca anul trecut fraudele cu fonduri europene s-au ridicat la 500 de milioane de euro la nivelul celor 27 de state membre. OLAF este o institutie a Comisiei Europene si, prin urmare, nu poate face decat anchete administrative, de care institutiile de urmarire penala din statele membre pot sau nu tine seama. Cu alte cuvinte, nu exista nici o institutie dedicata apararii intereselor financiare ale UE si care sa ancheteze si sa ii trimita in judecata pe cei ce fraudeaza fondurile europene. Pentru a corecta aceasta lipsa, Tratatul de la Lisabona prevede, la articolul 86, infiintarea unui Birou al Procurorului Public European (EPPO), care sa aiba jurisdictie europeana asupra cazurilor de fraude cu fonduri europene. Biroul va fi condus de un procuror general, ajutat de patru adjuncti si de un reprezentant in fiecare stat membru, care va actiona conform principiului descentralizarii. Cum resursele parchetelor nationale sunt limitate, iar fraudele cu fonduri europene sunt transnationale, avantajul unei institutii europene care sa aiba capacitatea de a urmari banii furati din bugetul UE pare evident. Procurorii europeni vor avea puterea de a declansa anchete si de a trimite in judecata suspectii conform unei proceduri europene unitare, urmand ca regulamentul prezentat in luna iulie de Comisie sa fie integrat in legislatia nationala. Tratatul precizeaza ca infiintarea EPPO ar trebui sa fie aprobata de statele membre, dar se poate face si de catre o minoritate dintre ele, insa nu mai putin de 9. Este important de precizat ca invinuitii vor fi deferiti instantelor penale nationale, pentru ca nu exista coduri penal si de procedura europene si nici un Tribunal Penal European. Exista doar un corp de reguli de fond si de procedura elaborate de juristi din statele membre in ultimii 20 de ani si care ar urma sa fie adoptate in statele membre.
Beneficiarii se opun
La Consiliul JAI de pe 7 octombrie au inceput discutiile privind adoptarea regulamentului propus de CE si, cum era de asteptat, propunerea nu a fost primita cu entuziasm de toti membrii. Primii care s-au declarat neinteresati au fost britanicii, care au anuntat inca din iulie, prin secretarul Theresa May, ca nu au de gand sa participe la un sistem penal care presupune o cedare de suveranitate semnificativa. Danemarca a urmat la scurta vreme, dar aceste abtineri previzibile nu afeacteaza prea mult proiectul pentru simplul motiv ca cele doua tari au sisteme juridice draconice in materie de frauda si sunt ambele contributoare nete la bugetul UE. Un alt contributor net, Germania, a avut o pozitie nuantata subliniind nevoia ca procurorii nationali sa joace un …
