Cei mai multi romani considera ca Nicolae Ceausescu a fost cel mai bun lider politic pe care Romania l-a avut in ultima suta de ani. Aceasta este una dintre concluziile Barometrului de Opinie Publica publicat, ieri, de fundatia Soros. El i-a devansat cu mult pe Traian Basescu, Ion Iliescu si regele Carol I. Comparativ cu anul 1999, fostul dictator si-a mentinut pozitia, ba chiar a crescut cu cateva procente. 23% dintre cei care au fost chestionati il considera pe Ceausescu un lider incontestabil. Paradoxal, fostul dictator Nicolae Ceausescu este pe primul loc si la capitolul liderilor care au facut cel mai mult rau Romaniei in ultima suta de ani.
Potrivit sondajului, saracia este cea mai grava problema cu care se confrunta romanii. Principalele categorii expuse la acest fenomen sunt copiii, tinerii, rromii, persoanele cu nivel redus de educatie, somerii. La saracie se adauga riscuri diverse de excluziune sociala, ce se regasesc mai ales in mediul rural. Acestea sunt date in special de parasirea scolii inainte de obtinerea unei calificari, accesul redus la piata muncii, precum si accesul limitat la infrastructura, utilitati si servicii. Pierderea locului de munca stabil si, implicit, a venitului regulat, este mentionat cel mai frecvent drept un eveniment declansator de nenorociri, urmat de certuri intre soti, neintelegeri, alcoolism, transformarea locuintei intr-o povara din cauza cheltuielilor ce nu mai pot fi acoperite si chiar destramarea familiei. Zonele sarace din Romania sunt spatii care concentreaza saraci dependenti de stat. Astfel, foarte multi oameni traiesc din ajutoare sociale extrem de mici, cum sunt alocatiile pentru copii, pensiile de handicap, de urmas sau de veteran, care asigura strict supravietuirea, si nicidecum trai confortabil. Rata saraciei absolute in Romania este deosebit de mare in context european, fiind comparabila doar cu unele tari din fosta Uniune Sovietica, acest indicator atingand 22% in mediul rural, fata de 7% la orase. Totodata, distanta intre cei mai bogati si cei mai saraci este din ce in ce mai accentuata.
Un fenomen ingrijorator pentru romani este aparitia ghetourilor in vecinatatea marilor orase. Acestea prezinta forme extreme de excluziune sociala, care nu se diminueaza odata cu cresterea economica si integrarea in structurile europene. Este vorba despre saracia extrema, concentrata in zonele de tip ghetou, zonele de tip centru istoric, zonele industriale dezafectate si comunitatile din preajma gropilor de gunoi. Existenta acestora indica un fenomen de segregare spatiala a saracilor celor mai saraci in Romania. Particularitatea acestui fenomen este faptul ca segregarea nu se face dupa criteriul rasial, ca in societatea americana, nici dupa cel al imigrantilor „din afara natiunii”, ca in Europa, ci dupa criteriul etnic. Astfel, zonele sarace din Romania sunt caracterizate de prezenta crescuta a rromilor. Pentru ca nu isi permit o locuinta, oamenii din aceasta categorie se grupeaza in zone mizere de adaposturi improvizate, in blocuri in paragina sau in foste structuri industriale dezafectate. Aceste zone sunt evitate de specialistii din sanatate si invatamant, au scoli segregate unde numai saracii din zonele sarace isi mai duc copiii, au prestigiu negativ, sunt nesigure, fiind dominate de infractionalitate si violenta domestica.
In aceasta toamna, aproximativ 20% dintre romani aveau in plan ca in urmatorii doi-trei ani sa construiasca sau sa cumpere o casa. A avea o locuinta proprie a devenit aspiratia majora a romanilor. Cei care vor sa aiba o firma proprie sunt mai putini, in proportie de circa 14%. Pentru acestea, dar si pentru alte cheltuieli sau aspiratii, aproximativ 18% dintre romani intentioneaza sa faca un imprumut la banca. Pentru 12%, principala aspiratie este sa plece la lucru in strainatate. Romanii sunt, conform datelor furnizate de Eurobarometrul din primavara anului 2007, printre cei mai nemultumiti europeni cu viata pe care o duc. Ei se simt nesatisfacuti mai ales de nivelul de trai, de banii de care dispun pentru a trai asa cum au vazut ca se traieste in tarile in care merg fie sa lucreze, fie pentru turism. Totodata, romanul mediu este nemultumit pentru ca in opinia lui economia si institutiile statului merg prost, iar starea de sanatate a populatiei este precara. Cu toate acestea, romanii sunt optimisti. Potrivit raportului, la nivelul UE, Romania are cea mai ridicata pondere de nemultumiti optimisti, de oameni care spun ca traiesc prost, dar spera ca o vor duce mai bine, daca nu in anul viitor, cel putin peste cinci ani.
Aproape 90% dintre respondentii cercetarii au cel putin o categorie de vecini nedoriti, iar mai mult de jumatate au ales cel putin patru astfel de categorii. Jumatate dintre respondenti nu isi doresc vecini de etnie rroma, iar proportia celor care ii includ pe homosexuali in categoria vecinilor indezirabili (60%) este apropiata de cea a persoanelor care nu isi doresc vecini alcoolici (67%) sau care sunt dependenti de droguri (72%). Surprinzator este numarul mare al celor care nu isi doresc sa locuiasca in vecinatatea unor persoane cu SIDA (42%) si mai ales faptul ca pentru aceasta categorie exista chiar o usoara tendinta de crestere.
