„E vorba de o regula valabila pentru orice persoana care a solicitat accesul intr-o zona care este clasificata ca zona de securitate in sensul in care faci dovada calitatii oficiale in care soliciti accesul, ca ai un angajament de confidentialitate, in sensul ca ti s-au adus la cunostinta normele incidente, faptul ca ai o serie intreaga de restrictii in ceea ce priveste accesul, vizionarea unor documente, fotocopierea, scoaterea lor, deteriorare, modificare, distrugere samd si ca ti-ai luat angajamentul ca nu vei divulga informatii. Ar fi profund anormal sa transformam o zona de securitate intr-un soi de biblioteca publica in care oricine vine si ia informatii si eventual le foloseste. (…) Corespondenta dintre Parlament si Ministerul Justitiei si ANP s-a efectuat deja si ni s-a transmis ca nu exista niciun fel de restrictie ca parlamentari. (…) Ar fi aberant si absolut inacceptabil sa ni se se interzica accesul la informatii din spatiul public”, a afirmat Serban Nicolae, la finalul sedintei comisiei.
El si-a exprimat speranta ca, in viitor, publicul sa aiba acces la arhiva, la informatiile care nu pot afecta viata privata a vreunei persoane.
„Poate ca odata, asa mi se pare mie normal, o sa aiba acces publicul la asemenea informatii, mai ales la cele care nu pot afecta viata privata. (…) Eu mi-am dorit sa fie presa de fata macar la ceea ce vedem si noi, pentru ca nu se pune problema ca vreunul din membrii comisiei sa rasfoiasca documente sau sa deschida pe acolo vreun calculator, daca or fi, sau sa cerceteze date sau informatii, ci doar dorim sa ne documentam in legatura cu spatiul in care se afla arhiva, caile de acces, masurile de securitate, eventuale alte aspecte interesante. (…) In principal, presa nu are acces, practic opinia publica nu are acces in asemenea zona. Eu sper sa finalizam activitatea acestei comisii eventual si cu un asemenea rezultat, in sensul ca ce nu afecteaza viata privata a unor persoane (…) sa poata fi adus la cunostinta publica”, a adaugat Nicolae.
El a explicat ca scopul anchetei este de a stabili daca in contextul desfiintarii SIPA informatiile stocate „au fost folosite pentru a exercita acte de presiune”.
„Daca in contextul desfiintarii acestei institutii, inainte sau dupa, informatiile stocate, stranse de-a lungul timpului la acest fond documentar au fost folosite pentru a exercita acte de presiune, de constrangere fata de principalii actori ai actului de Justitie din Romania. Judecatorii si procurorii, in primul rand, ca magistrati direct implicati, sunt interesati sa stie daca actul de Justitie a fost vatamat, daca justitiabilii au avut sau nu parte de acte de injustitie cu ocazia unor actiuni in sistemul judiciar romanesc. (…) Sa vedem daca a existat o forma de politie politica, daca s-a …
